Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene - o premiera pentru Romania, pierderea unui loc nepermanent in Consiliul de Securitate ONU, dar si tensiunile legate de votul din diaspora, care au dus la remanierea unui ministru si schimbarea sistemului de vot pentru romanii din strainatate, au fost principalele teme care au marcat diplomatia romaneasca in anul 2019.

Presedintia romana a Consiliului Uniunii Europene: 90 de dosare inchise; Sibiu, locul de intalnire al liderilor europeni

Presedintia Consiliului UE a debutat oficial cu un eveniment amplu, la Ateneul Roman, la care au participat toti liderii Uniunii. O interventie remarcabila a avut Donald Tusk, atunci presedintele Consiliului European, care a tinut un discurs in limba romana, in care a evocat automobilul Dacia, "Rapsodia romana", victoria Stelei, la Sevilla, in 1986, si statul de drept, scrie Agerpres.

Episodul care mi s-a intiparit cel mai bine in memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, cand Steaua Bucuresti a invins FC Barcelona. Fac un apel la toti romanii sa apere, in Romania si in Europa, fundamentele civilizatiei noastre politice - libertatea, integritatea, respectarea adevarului in viata publica, statul de drept si Constitutia. Sa le apere cu aceeasi hotarare cu care Helmuth Duckadam a aparat acele patru penalty-uri la rand. Atunci si mie mi s-a parut imposibil, dar el a reusit. Si voi veti reusi. Pe aceasta cale, va asigur de tot sprijinul meu', a afirmat inaltul oficial.

De altfel, la conferinta de presa de la finalul summitului informal de la Sibiu, Tusk a prezentat o pereche de manusi de portar care i-au fost facute cadou chiar de catre Duckadam.

Citeste si:
Premieră istorică: băncile au plătit pentru “privilegiul” de a...
Premieră istorică: băncile au...

La summitul de la Sibiu s-au reunit toti liderii UE si ai tarilor membre ale Uniunii (fara Marea Britanie). La finalul intalnirii a fost adoptat un document in care era subliniata nevoia de coeziune in interiorul UE.

"Ne reafirmam convingerea ca uniti suntem mai puternici in aceasta lume tot mai nelinistita si care prezinta tot mai multe provocari. Recunoastem ca avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastra mai puternica si de a ne crea un viitor mai bun, recunoscand totodata perspectiva europeana a altor state europene. De aceea, convenim astazi in unanimitate asupra a 10 angajamente care ne vor ajuta sa ne ridicam la inaltimea acestei responsabilitati", se arata in Declaratia de la Sibiu, publicata pe site-ul Consiliului European.

Cele 10 angajamente vizeaza domeniul Apararii, spiritul de solidaritate in vremuri dificile, deschiderea catre solutii comune, protejarea democratiei si statului de drept, punerea accentului pe rezultate "acolo unde conteaza cel mai mult", respectarea principiului echitatii, utilizarea mijloacelor potrivite ambitiilor UE, protejarea viitorului urmatoarelor generatii de europeni si faptul ca Europa va fi un lider mondial responsabil.

In cifrele transmise de Guvern, la finalul celor sase luni, presedintia romana a Consiliului UE - derulata sub motto-ul " Coeziunea, o valoare comuna europeana"- a insemnat aproximativ 2.500 de reuniuni si evenimente, 90 de dosare legislative inchise pana la finalul activitatii legislative a Parlamentului European si 84 de Concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun.

Citeste si:
REPORTAJ| Românii continuă să își facă provizii și golesc rafturile...
REPORTAJ| Românii continuă să...

Controversa mutarii ambasadei Romaniei in Israel la Ierusalim si pierderea unui loc nepermanent in Consiliul de Securitate ONU

Primavara lui 2019 a adus un anunt controversat din partea Executivului de la Bucuresti, care despartea pozitia Romaniei de cea a Uniunii Europene si de rezolutiile Consiliului de Securitate ONU - mutarea ambasadei in Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 24 martie, in cadrul unei conferinte in Statele Unite ale Americii, premierul Viorica Dancila afirma ca ambasada Romaniei in Israel va fi mutata la Ierusalim dupa "un proces de evaluare a oportunitatii mutarii". O zi mai tarziu a venit o reactie concreta: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei si-a anulat o vizita in Romania, in semn de protest dupa afirmatiile premierului roman.

Citeste si:
În farmacii, românii sunt mai interesați de gripă decât de coronavirus
În farmacii, românii sunt mai...

Gestul a fost confirmat de presedintele Klaus Iohannis, care a apreciat ca Viorica Dancila a reusit sa puna "pe butuci" relatia cu lumea araba, aratand ca regele iordanian "s-a simtit jignit" de declaratiile premierului roman.

Dupa numeroase dezbateri si evocarea, in mai multe randuri, a unui memorandum al Ministerului de Externe ce analiza oportunitatea mutarii ambasadei, la sfarsitul lunii mai, prim-ministrul Viorica Dancila a afirmat ca decizia mutarii Ambasadei Romaniei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim apartine presedintelui Iohannis.

O luna mai tarziu, Romania pierdea un loc nepermanent in Consiliul de Securitate ONU. Acest obiectiv fusese mentionat, inca de la inceputul anului, ca unul major pentru diplomatia romana. In urma votului din acest for, locul desemnat regiunii din care face parte tara noastra a revenit Estoniei.

Ulterior, Teodor Melescanu, atunci ministru de Externe, a admis ca discutiile din spatiul public privind mutarea ambasadei Romaniei in Israel de la Tel Aviv la Ierusalim au reprezentat una din problemele cu care tara noastra s-a confruntat in legatura cu voturile tarilor arabe.

"Au fost luari de pozitii din partea unor lideri politici importanti din Romania, dar niciun moment Ministerul Afacerilor Externe nu a adoptat decizia de mutare a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim (...). Din pacate, da, a fost una din problemele cu care ne-am confruntat in legatura cu voturile tarilor arabe", a spus ministrul.

Nominalizarea unui comisar european - un nou motiv de disputa intre Palate

In cadrul noii Comisii Europene, condusa de Ursula von der Leyen, Romaniei i-a fost acordat portofoliul Transporturilor. Autoritatile romane au avut, insa, nevoie de o perioada mai lunga de timp pentru a desemna un comisar european, subiectul fiind motiv de disputa intre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria. A fost nevoie de patru nume pentru ca, in final, Adina Valean, europarlamentar aflat pe listele PNL, sa fie nominalizata.

Primul nume, propus de guvernul PSD condus de Viorica Dancila, a fost Rovana Plumb. Candidatura acesteia a fost respinsa de Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European (JURI). A urmat o alta propunere fara succes, tot din partea Guvernului Dancila - Dan Nica. A treia si ultima propunere a social-democratilor a fost Victor Negrescu, la sfarsitul lunii octombrie, cand Guvernul Dancila era interimar, dupa motiunea de cenzura. Tocmai aceste imprejurari, dar si lipsa de coordonare cu presedintele Iohannis in procesul de desemnare au fost motivele invocate de Comisia Europeana cand a respins nominalizarea.

Adina Valean, a patra incercare a Romaniei, a fost propusa de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban. Valean, din familia politica PPE, a fost acceptata de Comisie si investita in functie.

Alegerile europarlamentare in diaspora - tensiuni si o remaniere

Pe 26 mai, alegerile europarlamentare si referendumul pe teme de justitie convocat de presedintele Klaus Iohannis organizate in diaspora au adus noi tensiuni intre presedintie si Guvern. In ziua alegerilor, romani din diaspora publicau online fotografii cu zeci si sute de romani care asteptau sa voteze, in sectiile din afara tarii. O parte din ei nu au reusit sa isi exercite votul, deoarece programul scrutinului a fost incheiat. In acest context, presedintele Iohannis, dar si membrii opozitiei au cerut repetat demisia sau demiterea ministrului de Externe, Teodor Melescanu si a ministrului de Interne, Carmen Dan.

Melescanu a fost remaniat in prima jumatate a lui iulie, dupa ce ALDE i-a retras sprijinul politic. Atunci, fost ministru de Externe afirma ca, din punctul sau de vedere, nu exista "niciun fel de vinovatie" privind organizarea alegerilor din diaspora.

In locul lui Teodor Melescanu a fost investita in functie Ramona Manescu. Ea a ramas ministru si dupa ce ALDE, partidul care a sustinut-o, a iesit de la guvernare, dar a fost inlocuita cu Bogdan Aurescu, odata cu instaurarea Guvernului Ludovic Orban.

Inceputul de mandat al lui Aurescu a inclus alegerile prezidentiale, dar si implementarea, alaturi de Autoritatea Electorala Permanenta, a unui nou sistem de vot in diaspora.

In premiera, la prezidentiale, romanii din afara tarii au putut vota timp de trei zile, in 835 de sectii, dar si prin corespondenta, in cazul in care s-au inscris online. La finalul celor trei zile, aproximativ 675.000 de romani si-au exprimat optiunea prin vot.

Sursa foto: Agerpres

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Citește și
Noi informații despre primul caz de coronavirus din România
Setari Cookie-uri