La începutul lui noiembrie vor avea loc alegerile din Statele Unite ale Americii, un scrutin extrem de disputat, care îi va pune față în față pe republicanul Donald Trump și pe democrata Kamala Harris. Deși Trump are o imagine mai proastă pe plan internațional, economiștii nu cred că realegerea acestuia ar însemna un dezastru pentru economia mondială, iar în cazul României efectele negative ar fi mai degrabă indirecte. O detaliere a acestora, în articolul de mai jos.
Când au loc alegerile în SUA și ce se votează?
Pe 5 noiembrie 2024 vor avea loc alegerile prezidențiale din SUA. Câștigătorul va conduce țara timp de patru ani, mandatul urmând să înceapă la data de 20 ianuarie 2025.
În prezent, sondajele de opinie indică o cursă foartre strănsă, mai puțin de 3 puncte procentuale, adică sub marja de eroare a chestionarelor, despărțindu-i pe Donald Trump și Kamala Harris.
Americani vor mai vota și candidați la Congres pentru locurile din Camera Reprezentanților și Senatul SUA.
Ar trebui să îi intereseze pe români alegerile din SUA?
Răspunsul este afirmativ... deși poate nu într-o măsură atât de mare pe cât atenția pe care mass-media o acordă în general evenimentului.
Pe scurt, ceea ce se va întâmpla în SUA va afecta indirect economia României pe trei canale: investițiile directe ale companiilor americane în România, exporturile românești în SUA și exporturile/importurile românești către Germania.
De ce... Germania? Pentru că Germania este un important partener comercial al americanilor și pentru că România depinde foarte mult, la rândul ei, de bunul mers al economiei germane. Mai exact, dacă economia Germaniei pică, furnizorii români sunt primii care vor fi eliminați din lanțurile valorice germane. Dar mai multe despre axa SUA – Germania – România, în continuarea articolului.
Nu în ultimul rând, securitatea și politica de apărare a României depind foarte mult de cea a NATO, iar câștigătorul alegerilor din SUA va avea de luat decizii grele cu privire la viitorul Alianței.
Trump și taxele care vrea să le aplice importurilor – principalul mod în care economia globală va fi afectată
Donald Trump a cerut în repetate rânduri taxe vamale de 10% pentru toate importurile (inclusiv din UE) și de 60% pentru importurile din China.
”Un astfel de scenariu ar însemna că întregul comerț mondial ar fi supus unei presiuni enorme. Măsurile relativ mai moderate luate în trecut de administrațiile Trump și Biden au condus deja la o scădere a proporției importurilor chinezești în SUA. Principalii beneficiari ai creșterii tarifelor americane la produsele chinezești ar fi alte țări din afara SUA (țările din Asia de Sud-Est, Taiwan sau Mexic)”, spun analiștii grupului financiar Erste, care controlează în România și BCR.
Aceștia subliniază totodată că UE ar beneficia foarte puțin de pe urma majorării tarifelor americane pentru produsele chinezești, deoarece UE și China nu concurează aproape deloc pe piața americană. Spre deosebire de China, UE și-a păstrat în ultimii ani aproximativ constantă cota de importuri din SUA, asta deși americanii au crescut deja taxele pe importuri.
De notat faptul că deși discursul lui Trump se bazează foarte mult pe protecționism și promisiunea creșterii taxelor asupra bunurilor fabricate în afara SUA, aceste creșteri de taxe ar avea un impact mic asupra deficitului comercial american. Mai exact, deși taxele asupra importurilor au crescut atât în primul mandat al lui Trump, cât și în timpul mandatului lui Joe Biden, în 2023, taxele vamale au reprezentat aproximativ 2% din venituri fiscale totale ale SUA, în comparație cu 49% generate de impozitul pe venitul persoanelor fizice și 10% din impozitul plătit de companii (”corporation income tax”).
Graficul de mai jos arată cât reprezintă balanța comercială a schimburilor pe care SUA le are cu diverși parteneri din întreaga lume. După cum se poate vedea, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial, dar țările CEE7 (România, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria) au o pondere foarte redusă.
”O reluare a conflictului comercial ar conduce la o mare incertitudine în rândul companiilor, ceea ce ar duce la întârzieri în investiții. O astfel de evoluție ar afecta mai multe sectoare ale economiei. Pentru economia zonei euro, acest impact indirect ar fi probabil mai puternic decât cel prin intermediul fluxurilor comerciale”, spun economiștii Erste.
După cum se poate vedea în graficul de mai jos, investițiile pe care companiile le fac în România (din orice țară de proveniență, nu doar ale companiilor americane), reprezintă mai puțin de jumătate din investițiile totale făcute în țară. Așadar, deși cel mai probabil s-ar face simțită, reducerea investițiilor companiilor americane în România, ca urmare a unor eventuale măsuri protecționiste luate de Trump, ar avea un impact modest asupra PIB-ului țării noastre.
Economia globală, cea mai afectată de un nou război comercial
Scenariul 1 implică exact promisiunile pe care Trump le face acum în TIMPUL campaniei: creștere la 10% a taxelor 10% pentru toate importurile (inclusiv din UE) și de 60% pentru importurile din China, în 2025.
Scenariul 2 (ca reacție la Scenariul 1), presupune că și China ar riposta cu o creștere a tarifelor cu 40 de puncte procentuale la importurile din SUA.
PIB-ul mondial (în prețuri constante) ar suferi în mod clar de pe urma șocului tarifar. Comparativ cu scenariul de bază, nivelul PIB-ului mondial ar fi cu aproape 0,6 % mai mic în 2025, efectul atingând un maxim de 1,1 % în 2027.
Dacă economia Germaniei pică, furnizorii români sunt primii care sar din schemă
În cazul Scenariului 1 menționat mai sus, PIB-ul Germaniei ar fi cu 1,2% mai mic în 2025 și cu 1,4% mai mic în cazul unui război comercial ce implică o ripostă a Chinei (Scenariul 2).
Institutul Economic German raportează că pierderile cumulate din PIB (în prețuri constante) pe un orizont de timp de 4 ani se ridică la aproximativ 123 miliarde euro în Scenariul 1 și la 146 miliarde euro în Scenariul 2. Modelul institutului arată, de asemenea, că UE ar fi mai afectată decât SUA.
Germania este cel mai important partener comercial al României, cu schimburi totale de 40,8 miliarde euro în 2023. La rândul ei, România este pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei.
Germania este totodată și principalul partener comercial al celorlalte țări din Europa Centrală și de Est (Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria).
România și Cehia ar fi cele mai afectate țări, cu o creștere economică mai mică cu aproximativ 1,0 puncte procentuale ca răspuns la un șoc de 1,4% asupra creșterii PIB-ului în Germania. (…) Furnizorii români sunt predispuși să fie primii eliminați din lanțurile valorice ale Germaniei.
Economiștii Erste Group
România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și în cererea finală. Dar, deoarece furnizorii români sunt mai mici și mai puțin integrați în lanțurile valorice și din cauza distanței geografice, ei sunt predispuși să fie primii care vor fi eliminați, adaugă analiștii Erste. Polonia, Slovacia și Ungaria ar înregistra o scădere a creșterii PIB între 0,8% și 0,5%. Croația este cel mai puțin expusă la subperformanța Germaniei.
Impactul alegerilor din SUA și impactul asupra politicii de apărare a României
Alegerile din SUA și impactul acestora asupra politicilor NATO reprezintă un aspect extrem de important atât pentru România cât și pentru celelalte țări din regiune.
În cazul în care Donald Trump câștigă al doilea mandat la Casa Albă, acesta se va aștepta, fără îndoială, ca membrii europeni ai NATO să își crească cheltuielile de apărare. Eșecul multora dintre aceste țări de a atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare a fost deja principala plângere a lui Trump în timpul primului său mandat.
”Cea mai mare amenințare la adresa NATO sub o a doua administrație Trump ar fi că acele țări membre care nu au atins încă acest obiectiv nu s-ar mai bucura de generozitatea în materie de apărare și de garanția de securitate oferită de SUA”, consideră analiștii Erste Group..
Ungaria, Polonia și Slovacia au îndeplinit obiectivul NATO de 2% pentru cheltuielile de apărare în 2023. Cehia, Croația, România și Slovenia se află sub linia trasată de NATO, dar cheltuielile de apărare au crescut semnificativ în comparație cu un nivel de referință din 2019.
Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor pentru apărare, cheltuielile aproape dublându-se în ultimii patru ani, ajungând la 3,9 % din PIB. Țara intenționează să își majoreze în continuare cheltuielile pentru apărare până la 4,7 % din PIB în 2025.
Susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia este un alt element important securității din regiune, care depinde de alegerile din SUA.
Alături de asistența militară, UE oferă sprijin financiar și bugetar, precum și asistență umanitară Ucrainei. În regiune, România nu dezvăluie sprijinul militar bilateral acordat Ucrainei, deși a fost lăudată de mai multe ori de președintele Zelenskiy, iar Parlamentul român a aprobat transferul unui sistem Patriot către Ucraina în septembrie.
Trump dorește să pună capăt „fluxului nesfârșit de bogății americane” către Ucraina și vrea ca națiunile europene să ramburseze SUA pentru armele trimise Ucrainei. Deși aceste comentarii au fost făcute în 2023, la un miting din iunie 2024, Trump a menținut acest sentiment, cerând încetarea ajutorului SUA pentru Ucraina.
Securitatea națională a României, puternic conectată la NATO
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MKAB) din județul Constanța servește ca instalație militară americană din 1999. Ca parte a operațiunii Atlantic Resolve, aceasta este baza principală a unui grup operativ rotativ al armatei SUA de dimensiunea unei brigăzi (3.000 – 5.000 de soldați).
În prezent, baza de la Kogălniceanu este cea mai estică bază NATO din Europa continentală. În plus, poliția aeriană consolidată a NATO în România a fost instituită în 2014 ca răspuns la agresiunea rusă, avioane NATO fiind desfășurate aici alături de forțele aeriene române.
Începând din 2024, baza aeriană Mihail Kogălniceanu este extinsă ca parte a unui proiect în valoare de 2,5 miliarde euro. După finalizarea lucrărilor, peste 10.000 de soldați NATO vor putea să fie staționați permanent aici, alături de familiile lor.
