Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare. Stadiul aderării celor două țări la Schengen va fi discutat, în 10-11 octombrie, în cadrul Consiliului JAI, transmite Agerpres.
Premierul ungar a spus că sistemul de azil nu funcţionează şi că, "dacă permitem cuiva să intre, nu mai putem să-l trimitem acasă niciodată".
"Politica UE privind migraţia a eşuat, se văd consecinţele. Mai multe state membre încearcă să găsească soluţii. Migraţia ilegală şi temerile legate de siguranţă au dus la controale consolidate la frontiere", a mai spus Orban în cadrul dezbaterii. În context, Viktor Orban a propus un sistem care să permită întâlniri la vârf între şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre Schengen, aşa cum s-a întâmplat cu zona euro în 2008, în timpul crizei financiare.
Ce se va discuta în Consiliul JAI din 10-11 octombrie
Prima zi a reuniunii, la 10 octombrie, va fi dedicată afacerilor interne, fiind luate în discuţie Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă. Cea de-a doua zi a reuniunii, 11 octombrie, va fi dedicată subiectelor legate de justiţie: combaterea rasismului.
Cu privire la Schengen, miniştrii de resort vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului de liberă circulaţie. De asemenea, Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.
Miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, discuţia axându-se pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe ale UE.
Preşedinţia Consiliului Uniunii (Ungaria: iul.-dec. 2024) va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, după ce la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime pentru cele două ţări. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România, este nevoie de o altă decizie a Consiliului. Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc la Bruxelles, în prima parte a lunii decembrie.
La 8 octombrie 2024, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi-a arătat convingerea că, la Consiliul JAI din 10 octombrie, România va primi semnalele pozitive în perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024 privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. "Concret, în consiliul JAI din 10 octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul", a declarat Predoiu, potrivit site-ului MAI.
Tot la 8 octombrie, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a declarat încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi admite că la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie nu se va întâmpla nimic concret, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.
Cu privire la subiectul migraţiei şi azilului, discuţiile miniştrilor de interne se vor axa pe returnările migranţilor ilegali şi ale solicitanţilor de azil respinşi. Potrivit Eurostat, în 2023, ordinul de a părăsi UE a fost emis în cazul unui număr de 484.160 de resortisanţi din afara UE, dintre care 91.465 (18,9%) au fost returnaţi efectiv.
În privinţa securităţii interne, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la consecinţele conflictelor externe, inclusiv ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, precum şi cu privire la implicaţiile acestora pentru UE. Preşedinţia ungară va oferi, de asemenea, informaţii cu privire la priorităţile sale în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, precum şi cu privire la cele mai recente evoluţii privind modul în care sunt abordate aceste priorităţi.
Miniştrii justiţiei vor discuta, în a doua zi a reuniunii, la 11 octombrie, despre punerea în aplicare a planului de acţiune al Comisiei de combatere a rasismului. Planul a fost adoptat în 2020 şi stabileşte o serie de măsuri în vederea intensificării acţiunilor de combatere mai eficiente a rasismului în UE.
De asemenea, preşedinţia Uniunii va informa miniştrii de justiţie despre activităţile sale în ceea ce priveşte combaterea traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, în contextul în care, de la începutul războiului din Ucraina, Consiliul a sprijinit coordonarea şi cooperarea dintre statele membre şi actorii internaţionali, pentru a se asigura de faptul că cei care au comis crime de război nu vor rămâne nepedepsiţi.
România a aderat doar parțial, cu frontierele aeriene și maritime, la spațiul Schengen
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a avut loc la 13-14 iunie 2024. S-au adoptat concluzii privind consolidarea şi protejarea dezbaterilor democratice libere, deschise şi în cunoştinţă de cauză, în care Consiliul invită statele membre: să promoveze campanii cuprinzătoare de sensibilizare, măsuri preventive şi iniţiative educaţionale vizând educarea cetăţenilor în domeniul mass-mediei şi înzestrarea acestora cu competenţe civice, cu capacităţi de gândire critică şi cu capacitatea de a identifica informaţii fiabile; să stimuleze înţelegerea dinamicii urii şi polarizării, să monitorizeze progresele înregistrate în atenuarea efectelor adverse ale urii şi polarizării şi să adapteze politicile şi comunicările în consecinţă.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.
