Iranul şi Rusia împart responsabilitatea pentru crimele împotriva poporului sirian, a afirmat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la o zi după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în Siria, informează AFP. Reacțiile au sosit în lanț și din partea statelor cu o prezență militară în Siria, ca Israelul sau Rusia, dar și de la restul societății internaționale, sirienii fiind avertizați să-și securizeze armele chimice și să evite derdelușul terorismului, transmite Agerpres.
"Rusia şi Iranul erau principalii susţinători ai regimului Assad şi ele împart responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian", a declarat Rutte într-un comunicat. "Ele au demonstrat de asemenea că nu sunt parteneri fiabili, abandonându-l pe Assad atunci când nu le mai era util", a mai subliniat Rutte.
Căderea regimului lui Bashar al-Assad este "un moment de bucurie, dar şi de incertitudine pentru popoarele din Siria şi din regiune", a mai spus secretarul general al NATO, adăugând că Alianţa Nord-Atlantică "va supraveghea îndeaproape modul în care liderii rebeli se comportă în timpul tranziţiei" politice în Siria. "Ei trebuie să susţină statul de drept, să protejeze civilii şi să respecte minorităţile religioase", a afirmat Rutte.
El nu a făcut niciun comentariu în legătură cu soarta combatanţilor din organizaţia Stat Islamic, încă prezenţi în Siria. Însă, în timpul unei reuniuni a miniştrilor de externe ai celor 32 de state membre ale NATO, secretarul de stat american Antony Blinken a atenţionat săptămâna trecută împotriva unei resurgenţe a SI în Siria.
"Avem interese persistente, interese de securitate în continuare de actualitate în Siria, mai ales cel de a fi siguri că SI nu este resuscitat şi nu revine", declarase Blinken la Bruxelles.
Scopul SUA este evitarea scenariului în care Statul Islamic se reformează într-o Sirie dominată de haos
Statele Unite ale Americii sunt "hotărâte" să nu lase gruparea Stat Islamic (IS) să se reconstituie sau să creeze sanctuare în Siria, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, care a îndemnat de asemenea să se "evite o fragmentare" a ţării după căderea regimului lui Bashar al-Assad, informează AFP.
"Statul Islamic va încerca să profite de această perioadă pentru a-şi restabili capacităţile şi a crea sanctuare. După cum arată loviturile de precizie pe care le-am efectuat în acest sfârşit de săptămână, noi suntem hotărâţi să împiedicăm aceasta", a afirmat Blinken în timpul unei ceremonii la Departamentul de Stat.
Blinken a declarat în repetate rânduri că SUA aveau "interese clare" în Siria, într-o aluzie abia mascată la afirmaţiile preşedintelui ales Donald Trump, conform căruia SUA "nu trebuie să se amestece" în situaţia din Siria.
OIAC: Siria trebuie să aibă grijă de armele sale chimice, să nu ajungă pe mâini greșite
Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a anunţat că le-a cerut autorităţilor de la Damasc să se asigure că stocurile de arme chimice ale Siriei sunt securizate, după înlăturarea de la putere a liderului sirian Bashar al-Assad, transmite AFP, ,conform Agerpres.
OIAC a declarat că a contactat Siria ''cu scopul de a sublinia importanţa primordială de a garanta siguranţa şi securitatea tuturor materialelor şi echipamentelor legate de armele chimce'' din ţară.
În 2013, Siria a acceptat să adere la OIAC la scurt timp după un atac cu gaz chimic care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi, în apropiere de Damasc. Ţara a predat stocul său de arme chimice spre a fi distrus, dar OIAC a fost mereu îngrijorată că declaraţia Damascului nu este completă şi că încă există arme chimice în Siria.
''Până în prezent, declaraţia Siriei despre programul său de arme chimice nu poate fi considerată ca exactă şi completă'', a declarat OIAC.
Marea Britanie speră că rebelii nu vor alege calea terorismului
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că aşteaptă ca gruparea islamistă radicală HTS, la conducerea coaliţiei de rebeli care a provocat căderea regimului lui Bashar al-Assad în Siria, "să respingă terorismul şi violenţa", informează AFP.
Întrebat despre o posibilă retragere a acestei grupări de pe lista britanică a organizaţiilor "teroriste", Keir Starmer a precizat că "nicio decizie nu este în curs asupra acestui subiect".
"Este mult prea devreme", a declarat Starmer, infirmând astfel afirmaţiile făcute de un alt responsabil al guvernului britanic. "Deocamdată, important este de a ne asigura că este o schimbare în direcţia bună", a adăugat şeful guvernului britanic de la Riad, unde se află în vizită oficială.
Fostă ramură a Al-Qaida în Siria, organizaţie de care s-a separat în 2016, gruparea Hayat Tahrir al-Sham (HTS) este în continuare clasată drept "teroristă" de cancelariile occidentale.
Pat McFadden, ministru însărcinat cu supervizarea acţiunii guvernamentale a Regatului Unit, a declarat înainte de aceasta că problema retragerii acestei grupări de pe lista britanică a organizaţiilor "teroriste" este în curs de analizare. O decizie "nu se va lăsa aşteptată foarte mult, cred că noi trebuie să o facem destul de repede", a adăugat el.
Însă Keir Starmer a subliniat că o asemenea decizie este prematură. "Deocamdată, important este să vorbim cu aliaţii noştri" din regiune şi din lume, a continuat el. "Trebuie să lucrăm pentru ca aceasta să fie o oportunitate de pace (...), să ne asigurăm că civilii vor fi protejaţi, că minorităţile vor fi protejate", a adăugat Starmer. Londra a anunţat deblocarea a 11 milioane de lire (13,3 milioane de euro) ajutor umanitar pentru populaţie.
Turcia nu are pretenții teritoriale în Siria
"Turcia nu are nicio pretenţie asupra teritoriilor şi suveranităţii unei alte ţări. Singurul obiectiv al operaţiunilor noastre transfrontaliere este de a ne apăra patria şi cetăţenii împotriva atacurilor teroriste", a afirmat el cu referire la Siria, într-un discurs după reuniunea cabinetului său.
"Integritatea teritorială a Siriei trebuie în mod categoric să fie apărată (...). O Sirie în care toţi sirienii să trăiască în pace, fie că sunt arabi, turkmeni, suniţi, aleviţi, alawiţi sau creştini, este cea mai mare dorinţă, vis şi obiectiv al Turciei", a adăugat Erdogan.
Preşedintele turc a anunţat de asemenea redeschiderea unui punct de frontieră închis din 2013, pentru întoarcerea refugiaţilor sirieni în ţara lor.
"Pentru a evita ambuteiajele şi a facilita circulaţia, deschidem postul de frontieră de la Yayladagi pentru treceri", a afirmat el.
Numeroşi refugiaţi sirieni care trăiesc în Turcia s-au grăbit la posturile de frontieră din sudul ţării pentru a se întoarce în Siria, după anunţarea prăbuşirii regimului lui Bashar al-Assad, duminică.
Postul de frontieră de la Yayladagi, închis din 2013, este situat în provincia Hatay (sud).
"Cred că vântul puternic al schimbării care suflă asupra Siriei va fi benefic pentru toţi sirienii, mai ales pentru refugiaţi. Pe măsură ce Siria va câştiga stabilitate, întoarcerile voluntare vor creşte de asemenea. Dorinţa sirienilor de a se întoarce în patria lor, după 13 ani, se va îndeplini", a declarat preşedintele turc.
Rusia nu intenționează să-și abandoneze bazele din Siria
„Vedem o perioadă de transformare şi de extremă instabilitate, aşa că în mod natural va lua timp, şi vom avea o conversaţie serioasă cu cei care vin la putere”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, potrivit agenţiei ruse Interfax.
Rusia menţine un număr de facilităţi în Siria, inclusiv baze aeriene şi navale, cea mai mare fiind cea de la Tartus, singura bază navală pe care o are Rusia în Marea Mediterană.
Acum este important să clarificăm chestiunea securităţii militarilor ruşi în Siria, a declarat Peskov. Soldaţii ruşi înşişi şi-au luat toate precauţiile necesare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, fără a furniza detalii. O retragere nu este în prezent plănuită.
Israelul va avea o prezență „temporară” și „limitată”
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a asigurat că prezenţa trupelor israeliene în zona demilitarizată de pe teritoriul sirian este "limitată şi temporară", fiind un pas necesar din motive de securitate, având în vedere confuzia ce domneşte în Siria după căderea regimului preşedintelui Bashar al-Assad, informează EFE.
"Subliniez că este un pas foarte limitat şi temporar, pe care a trebuit să îl facem din motive de securitate", a declarat şeful diplomaţiei israeliene la o conferinţă de presă.
Israelul şi-a desfăşurat duminică trupele în zona demilitarizată de frontieră, pe teritoriul sirian, şi a ordonat locuitorilor din cinci municipalităţi, inclusiv Quneitra, capitala provinciei, să rămână acasă pentru propria siguranţă în timp ce trupele sale se confruntă cu insurgenţii.
Gideon Saar a explicat că Israelul a trebuit să intervină deoarece grupurile de insurgenţi au încălcat acordul de retragere a trupelor, semnat cu Siria în 1974, din aşa-numita "zonă tampon" şi au atacat unităţi, puncte de observare din apropierea graniţei, reprezentând "o ameninţare pentru comunităţile noastre din Înălţimile Golan şi statul Israel".
"Din acest motiv am atacat sistemele de arme strategice ale regimului, inclusiv arme chimice şi depozite de rachete cu rază lungă de acţiune, pentru ca acestea să nu cadă în mâinile extremiştilor", a declarat ministrul israelian de externe despre operaţiunile militare ale trupelor ţării sale în Siria, care au inclus atacuri asupra aeroporturilor militare din Damasc.
Armata israeliană a confirmat că a dislocat forţe pe partea siriană a Muntelui Hermon, în zona demilitarizată. Ministrul Gideon Saar a clarificat că trupele au pătruns între câţiva metri şi maximum 3.2 km de graniţă, pe care Israelul o plasează pe Înălţimile Golan, ocupate în 1967 şi anexate în 1981.
Gideon Saar a mai recunoscut că Israelul "menţine contacte", fără a oferi mai multe detalii, cu unele dintre aceste grupuri insurgente, în special cu kurzii din nordul Siriei, cu care Israelul împărtăşeşte duşmănia faţă de Turcia, pentru a întrerupe "ruta principală de contrabandă" cu arme din Iran în Liban, de-a lungul graniţei siriano-irakiene.
O altă problemă ce îngrijorează Israelul este "protecţia minorităţilor", precum kurzii, druzii sau alauiţii, despre care a afirmat că trebuie să li se lase "o anumită marjă de autonomie" în noul regim guvernamental din Siria.
Imaginea lui Putin, ciobită de prăbușirea fulgerătoare a regimului Assad
Sfârşitul regimului de două decenii al lui Assad a fost o "înfrângere politică strategică pentru Moscova şi a aruncat Kremlinul într-o criză în timp ce încearcă să-şi păstreze prezenţa militară strategică în Siria", a scris ISW în ultimul său raport, prezentat duminică.
După ce au măturat oraşe mari precum Alep, Hama şi Homs în doar câteva zile, rebelii islamişti au intrat duminică în Damasc, au declarat răsturnarea guvernului Assad şi au proclamat capitala eliberată.
"Incapacitatea sau decizia Rusiei de a nu întări regimul lui Assad în timp ce ofensiva opoziţiei siriene înregistra avansuri rapide în întreaga ţară va dăuna credibilităţii Rusiei ca partener de securitate sigur şi eficient în întreaga lume, ceea ce la rândul său va afecta negativ capacitatea lui Putin de a obţine sprijin în întreaga lume pentru lumea multipolară dorită", se arată în analiza ISW.
ISW a adunat "indicii puternice" că Rusia a stabilit condiţii pentru evacuarea activelor sale militare din Siria şi că prezenţa militară rusă nu este sigură.
"Chiar dacă Rusia îşi menţine unele sau toate bazele în Siria, este o pierdere geopolitică majoră pentru Moscova, deoarece prezenţa continuă a Rusiei în Siria va fi la mila grupurilor de opoziţie siriene pe care Kremlinul obişnuia să le numească teroriste", a subliniat ISW.
