Rețeaua Starline a 21st Europe intenționează să conecteze 39 de destinații din țările europene - cu linii feroviare care ajung și în Marea Britanie, Turcia sau Ucraina. Proiectul presupune construcția unei întregi noi rețele feroviare în Europa, similară liniilor de metrou, care ar uni doar marile orașe ale continentului. România ar avea o singură stație, la București.
21st Europe, un grup de cercetare cu sediul în Copenhaga (Danemarca), pune pe masă un proiect care ar fi o soluție la sutele linii de tren din prezent, ce formează rețeaua feroviară extrem de fragmentată a Europei, scrie Euronews.
Proiectul 21st Europe are în vedere o rețea feroviară de mare viteză la nivel european, care ar funcționa ca un sistem de metrou.
Denumită Starline, aceasta speră să reinventeze infrastructura feroviară „fragmentată, inegală și adesea lentă” a continentului și să introducă conexiuni ultrarapide care să rivalizeze cu transportul aerian.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de confort; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI”, afirmă think tank-ul danez.
„Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent - nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, în mișcare rapidă, în care fiecare conexiune, fie pentru oameni, fie pentru bunuri, este ușor accesibilă”.
21st Europe își propune să pună în funcțiune rețeaua până în 2040.
Ce presupune Starline, rețeaua europeană de metrou
Rețeaua Starline ar avea 22.000 de kilometri și va conecta 39 de destinații din țările europene - cu linii care vor ajunge și în Marea Britanie, Turcia și Ucraina.
Noul sistem va fi cu aproximativ 30% mai rapid decât transportul rutier și feroviar actual, trenurile circulând cu 300-400 km/h.
Aceasta înseamnă că pasagerii ar putea ajunge de la Helsinki la Berlin în puțin peste cinci ore, în loc de o călătorie de o zi, cum este nevoie în prezent.
„De la Kiev la Berlin, istoric o călătorie de o noapte, devine o conexiune previzibilă, fără întreruperi”, spune think tank-ul. „Milano-Munchen, o rută lentă în prezent, se transformă într-o legătură de mare frecvență între marile centre economice”.
Trenurile Starline vor avea o culoare albastru închis ușor de recunoscut. Vagoanele nu vor fi împărțite pe clase, ci pe spații pentru diferite nevoi, cum ar fi zone liniștite pentru lucru și secțiuni pentru familii.
Trenurile vor sosi în stații noi construite chiar în afara marilor orașe, cu conexiuni la sistemele de transport urban existente.
Europa 21 spune că aceste stații ar deveni centre culturale care vor avea restaurante, magazine și zone de așteptare bine concepute, precum și săli de concerte, muzee, săli de sport și spații pentru evenimente.
Planurile UE privind infrastructura, criticate pentru că au prea puțin curaj
Uniunea Europeană are deja în plan o rețea de transport trans-europeană (Trans-European Transport Network - TEN-T), prin care vrea să unifice infrastructura de transport de pe continent.
21st Europe afirmă însă că la nivelul UE lipsesc „ambiția și designul”, nu doar în ceea ce privește experiența călătorilor, „unde emiterea complexă de bilete, serviciile inconsecvente și stațiile învechite fac ca transportul feroviar să pară fragmentat”, ci și în ceea ce privește „oportunitatea ratată de a face din transportul feroviar o caracteristică definitorie a Europei”.
Grupul consideră că un design unificat este esențial pentru o rețea transfrontalieră.
„Gările par deconectate, trenurile au un design foarte diferit, iar călătoria în sine este rareori considerată ca făcând parte din experiență”, se spune despre sistemul actual.
Cine va plăti construcția metroului european?
21st Europe propune „coordonarea centrală a trenurilor, a experienței pasagerilor și a tehnologiei, permițând în același timp operatorilor feroviari naționali să gestioneze rutele în cadrul unui model de franciză”.
Potrivit grupului de cercetare, sistemul va fi finanțat din fonduri publice și va fi gestionat de companiile feroviare naționale aprobate, fiind în același timp supravegheat de o nouă Autoritate feroviară europeană (ERA) - un organism din cadrul UE responsabil pentru asigurarea coordonării, interoperabilității și extinderii pe termen lung a sistemului.
