Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că practic Occidentul poartă un război deplin împotriva Rusiei şi că Moscova ar trebui să răspundă la fel, iar dacă este necesar să lanseze lovituri preventive, relatează agenţia rusă de ştiri TASS, preluată de Reuters.
"Trebuie să acţionăm corespunzător. Să răspundem deplin. Şi, dacă este necesar, să lansăm lovituri preventive", a declarat Medvedev, potrivit TASS.
Medvedev, secretar adjunct al puternicului Consiliu rus de securitate, a respins afirmaţiile unor oficiali occidentali potrivit cărora Rusia ar putea ataca Europa drept prostii.
"Permiteţi-mi să vă reamintesc că preşedintele nostru a declarat fără echivoc că Rusia nu are intenţia de a lupta cu NATO sau de a 'ataca Europa' ", a afirmat Medvedev.
Trump i-a dat lui Putin răgaz 50 de zile să încheie războiul din Ucraina
Declarațiile lui Medvedev vin într-un context în care Washingtonul i-a dat Rusiei unul ultimatum în legătură cu războiul din Ucraina. Preşedintele SUA, Donald Trump, care a declarat din nou că este "dezamăgit" de omologul său rus Vladimir Putin, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a pune capăt războiului în Ucraina sub ameninţarea unor sancţiuni severe şi a anunţat apropiata trimitere a unui număr mare de arme Kievului prin intermediul NATO, relatează AFP, conform Agerpres.
Procedând astfel, preşedintele american a arătat clar că răbdarea sa faţă de preşedintele rus a ajuns la capăt.
SUA va produce arme de ultimă generație pentru Ucraina
"Sunt dezamăgit de preşedintele Putin, căci eu credeam acum două luni că vom avea un acord, dar se pare că nu se concretizează", a declarat preşedintele american la Casa Albă, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, adăugând că "în consecinţă, vom institui taxe vamale secundare", adică la adresa aliaţilor Moscovei.
"Dacă nu avem un acord în termen de 50 de zile, este foarte simplu, (tarifele) vor fi de 100% şi asta este", a adăugat el.
În acelaşi timp, Ucraina va primi o cantitate enormă de arme pentru a-şi consolida efortul de război împotriva Rusiei. "Este o afacere foarte mare pe care noi am încheiat-o. Echipamente militare în valoare de mai multe miliarde de dolari vor fi achiziţionate din SUA, vor merge la NATO şi vor fi rapid distribuite pe câmpul de luptă", a afirmat preşedintele american.
"Vom fabrica arme de ultimă generaţie care vor fi trimise către NATO", a declarat Trump, adăugând că aliaţii NATO vor plăti pentru aceste echipamente, potrivit Reuters.
"Aceasta înseamnă că Ucraina va intra în posesia unei cantităţi foarte mari de echipamente militare, atât pentru apărarea antiaeriană, cât şi rachete şi muniţii", a adăugat secretarul general al NATO.
Printre armele promise se numără rachete de apărare antiaeriană Patriot, pe care Ucraina le-a cerut pentru a-şi proteja oraşele de atacurile aeriene ruseşti.
"Este un pachet complet cu baterii", a explicat Trump. "Unele vor sosi foarte curând, în următoarele zile... Câteva ţări care au deja sisteme Patriot vor face schimburi şi îşi vor înlocui sistemele cu unele noi", a detaliat el.
Donald Trump a crezut de 4 ori că are un acord de încetare a luptelor din Ucraina
Preşedintele american şi-a înmulţit în ultimul timp semnalele contradictorii faţă de Ucraina. Dar luni, Trump a deplâns faptul că "ne gândeam că avem un acord în patru rânduri aproximativ", dar de fiecare dată preşedintele rus a continuat să bombardeze Ucraina.
Vladimir Putin refuză să pună capăt invaziei pe care a început-o la 24 februarie 2022 în Ucraina.
După revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Donald Trump a încercat să se apropie de Vladimir Putin şi să negocieze sfârşitul războiului cu acesta. Dar procesul diplomatic se află în impas după runde de negocieri fără niciun rezultat între Moscova şi Kiev.
Ameninţarea lui Trump de a institui ceea ce sunt numite sancţiuni secundare împotriva Rusie, dacă se concretizează, ar constitui o cotitură majoră în politica sancţiunilor occidentale. Aleşi din cele două principale partide americane exercită presiuni de altfel pentru un proiect de lege care să autorizeze astfel de măsuri, potrivit Reuters.
În peste trei ani de război, ţările occidentale au întrerupt cea mai mare parte a legăturilor lor financiare cu Moscova, dar până în prezent au evitat să restrângă vânzarea petrolului către alţi cumpărători. Aceasta a permis Rusiei să continue să obţină sute de miliarde de dolari datorită exporturilor sale spre ţări precum China sau India.
