Guvernul a avut, in 2010, incasari de 20% din valoarea totala a pietei de medicamente cu prescriptie medicala (1,7 miliarde de lei), suma rezultata din impozite si taxe achitate de industria farmaceutica. Noua varianta a taxei claw-back, introdusa anul trecut, ridica valoarea „darilor" catre stat din partea industriei la 30% din totalul pietei de medicamente eliberate cu reteta.
Producatorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite si taxe, arata studiul. Mai precis, taxa pe valoare adaugata (TVA), impozitele si taxele pentru importuri si accize reprezinta circa 1% din totalul taxelor pe produse colectate la nivel intregii economii, se arata in studiu.
„Industria farma din Romania a ajuns, in acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc. Acest lucru are repercusiuni directe asupra societatii si a economiei romanesti, putand determina iesire de pe piata a unor jucatori importanti, cu consecinte nefaste atat pe plan economic, cat si social”, spune Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane si unul dintre autorii studiului.
Legatura dintre scandalul morfinei si nivelul de taxare din farma
Recentul scandal al lipsei de morfina a pornit de la decizia companiei farmaceutice Mundipharma de a-si restrange activitatea de pe piata locala, generand astfel sincope in aprovizionarea pacientilor oncologici cu analgezice opioide.
Producatorul elvetian Mundipharma detine 60% din piata analgezicelor opioide (printre care si morfina cu actiune rapida) si avea, inainte de reorganizare, 27 de angajati in Romania. Compania a hotarat, in februarie anul acesta, ca portofoliul sau de produse – care va ramane neschimbat - sa fie promovat de acum inainte de o firma specializata in sales & marketing, iar in biroul de aici sa-i pastreze doar pe country manager si pe directorul financiar.
„Decizia s-a bazat pe inasprirea considerabila a conditiilor de desfasurare a activitatii pe piata farmaceutica romaneasca, pe cresterea considerabila a expunerii la riscuri financiare, precum si pe cresterea considerata insuportabila a nivelului de taxare”, au explicat oficialii Mundipharma.
Mai exact, ei se refera la perioada foarte lunga de timp in care listele de compensate si gratuite nu au fost completate cu molecule noi, inovatoare (din 2008 incoace lista a ramas acceasi), la preturile impuse la nivel minim european, la referentierea preturilor produselor originale la cele generice, la prelungirea termenelor de incasare a banilor de catre producatori la peste 340 de zile (prin care producatorii au devenit, practic, cei mai mari creditori ai guvernului - n.r.) si, in final, la taxa claw-back.
Aceasta taxa, aplicata sub forma unei plati trimestriale pe care fiecare producator de medicamente prezent pe piata locala trebuie sa o faca in functie de cota de piata si de cresterea vanzarilor inregistrate, este una dintre incercarile guvernului roman de a spori veniturile in sistemul public de sanatate, remarca cei de la Institutul de Prognoza Economica, in conditiile in care ratele actuale de contributie la asigurarile de sanatate au ramas neschimbate.
„Taxa releva asumptia guvernului ca producatorii de medicamente ar fi responsabili pentru cresterea pietei de medicamente compensate peste nivelul bugetului public alocat si ignora deficientele publice si de reglementare care stau la baza consumului de medicamente si a sistemului de prescriptie medicala”, se arata in studiu.
Producatorii contesta taxa claw-back, mai ales ca ea este aplicata preturilor de retail. Astfel, valoarea taxei include si TVA si marjele (distribuitorilor si retailerilor / farmaciilor), in vreme ce ea este platita doar de producatorii farmaceutici prezent in Romania.
Taxa claw-back, un mesaj negativ transmis investitorilor
Taxa claw-back trimite un mesaj negativ investitorilor, prin crearea unui mediu de afaceri neprietenos pentru producatorii de medicamnente, sustin autorii studiului.
„Taxa clawback va determina costuri suplimentare pentru producatorii de medicamente in valoare de aproape 40% din valoarea adaugata pe care acestia o genereaza. Reactia cea mai probabila a producatorilor la aceasta crestere a costurilor va fi de reducere a cheltuielilor de investitii, care, conform estimarilor noastre, sunt comparabile cu sumele estimate a fi incasate din taxa claw-back”, conchid autorii studiului.
Producatorii de medicamente generice din Romania au anuntat ca au platit deja o prima transa a taxei claw-back (pentru trimestrul patru din 2011), aceasta reprezentand circa 17% din vanzari. Toti producatorii vor trebui sa plateasca diferenta de 500 de milioane de lei, potrivit Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).
In 2010, piata farmaceutica a crescut cu 19%, pana la 9,62 miliarde de lei, iar anul trecut a avansat cu 12,4%, atingand valoarea de 10,82 miliarde de lei. Din totalul pe 2011, segmentul de spital a insemnat 1,42 miliarde de lei, iar cel de retail – 9,4 miliarde de lei. Din acest ultim segment, „felia” medicamentelor cu reteta medicala a insemnat 7,9 miliarde de lei, iar restul corespunde OTC-urilor (medicamente ce pot fi cumparate fara reteta medicala).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
