El acuza fostele conduceri ale companiei ca au facut achizitii supraevaluate si contracte paguboase cu un grup de companii elene, incheiate in 1992-1993 pentru zece ani si prelungite la expirarea perioadei initiale, scrie Mediafax.

"Eu vin din mediul privat si m-am speriat cand am vazut documentele financiare ale companiei. Notiunea «eficienta» nu a existat in vocabularul fostelor conduceri ale Loteriei Romane, care s-au axat pe cheltuirea banilor, prin achizitii supraevaluate, si mai putin pe cresterea incasarilor companiei. In acest context, situatia financiara nu este deloc roz si fara masuri de eficientizare Loteria Romana poate intra in procedura de insolventa, dar este ultima varianta pe care o luam in calcul", a spus Ghita.

El a adaugat ca Loteria are o rata a profitului putin peste 8% si a catalogat-o drept slaba. "Daca va cobori sub 5%, putem sa-i punem companiei lacat la usa", a spus Ghita.

La inceptul lunii iulie, ministrul Finantelor Publice, Florin Georgescu, l-a numit pe Dan Alexandru Ghita in functia de director general al companiei Loteria Romana, in locul lui Gheorghe Benea, fost primar al orasului Dej, care a condus compania din februarie 2009. Ghita a preluat si conducerea Consiliului de Administratie al Loteriei.

Ghita a fost din 2007 pana in iulie director de vanzari la firma de jocuri de noroc Galaxy Games.

In 2011, compania a consemnat o cifra de afaceri de 1,16 miliarde de lei, in urcare cu 5,3% fata de anul precedent, si a avut un profit net 81,7 milioane de lei, in scadere cu 32,6% comprativ cu 2010.

Potrivit lui sefului Loteriei, incasarile operatorului au scazut cu 50% in intervalul 2007-2011, iar cheltuielile s-au mentinut la un nivel ridicat, prin achizitii supraevaluate.

"Spre exemplu, o aplicatie software cu o valoare de piata de 300.000 de euro a fost achiztionata de Loterie cu 1,7 milioane de euro. De asemenea, o aplicatie software pentru monitorizarea intrarilor si iesirilor personalului din sediul companiei a fost cumparata cu 4,4 milioane de lei, un pret supraevaluat cu 3,9 milioane de lei", a spus Ghita.

El a adaugat ca "marea buba" din situatia financiara a Loteriei este contractul incheiat cu un grup de firme din Grecia.

"Potrivit contractului, grecii incaseaza 70% din veniturile nete ale Loteriei pe segmentul jocurilor de videoloterie, iar compania ramane cu 30%, din care se scad cheltuielile de exploatare a aparatelor. Practic, incasam mai putin de 30%. Contractele au fost semnate in 1992-1993 pe o perioada de 10 ani si reinnoite pe inca 10 ani cand au expirat. Aceste contracte paguboase, prin clauzele incluse, nu prea pot fi denuntate", a spus Ghita.

El a adaugat ca echipamentele livrate de grupul de firme elene sunt uzate moral "rau de tot" si genereaza cheltuieli ridicate pentru mentinerea in stare de functionare.

Din datele companiei, grupul de firme elene a incasat 460 milioane de lei in intervalul 2007-2011.
Potrivit raportului Curtii de Conturi pe anul 2010, Loteria a incheiat, in anul 2003, cu Intracom SA, Intralot SA si Lotrom SA, un contract pentru furnizarea unui sistem de video-loterie la cheie, pe o perioada de 10 ani, in conditii total dezavantajoase.

"Mai mult, la data controlului, conducerea Loteriei intentiona sa continue colaborarea in domeniul jocurilor de noroc, prin contracte de asociere incheiate cu terte companii, in conditii dezavantajoase pentru statul roman", se mai spune in document.
In total, Curtea de Conturi a constatat la Loteria Romana prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumatate din suma provenind dintr-un contract incheiat cu Shelter Security, societatea de paza fiind favorizata in vederea castigarii unei licitatii pentru achizitionarea sistemului de securitate.