UPDATE ora 13.50 Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat ca Sebastian Ghita a fost prins de politistii sarbi pe strada si nu s-a opus ridicarii, ea precizand ca fostul deputat a fost, cel mai probabil, prezentat deja judecatorilor din Serbia.

”Suntem direct interesati sa sprijinim si sa comunicam cat se poate de deschis cu partenerii nostri din Serbia, pentru ca imediat dupa ce vor definitiva activitatile specifice noi vom incepe procedura de extradare. Facem uz de toate argumentele legale pentru a avea siguranta ca ne indeplinim misiunea pana la capat”, a afirmat Carmen Dan, vineri, la Nadlac.

Ea a precizat ca aducerea in tara a lui Sebastian Ghita depinde foarte mult de procedura din Serbia. ”Procedura de extradare care se deruleaza prin Ministerul Justitiei dureaza aproximativ 40 de zile in Romania”, a mentionat ministrul.

Intrebata cand au existat indicii temeinice ca Ghita se afla in Serbia, Carmen Dan a raspuns: ”Asta o sa o aflati dupa ce se finalizeaza ancheta”.

De asemenea, Carmen Dan a spus, raspunzand unei alte intrebari, ca Sebastian Ghita, cel mai probabil, a fost deja prezentat judecatorilor sarbi. ”Credem ca deja a ajuns in fata judecatorilor sarbi”, a mentionat ministrul.

”Nu ne putem amesteca in procedura din Serbia, dansii au libertatea sa isi exercite competentele in limita legislatiei de acolo”, a mai firmat Carmen Dan.

Intrebata daca fostul deputat s-a opus cand a fost prins, ea a spus: ”Nu s-a opus, nici nu avea cum, era pe strada, nu era insotit de forte ca sa se opuna”.

UPDATE ora 10.40 Intre Romania si Serbia functioneaza, potrivit Ministerului Justitiei, prin declaratie de succesiune, un tratat din 18 octombrie 1960 intre Republica Socialista Romana si Republica Populara Federativa Iugoslavia privind asistenta juridica. Documentul a intrat in vigoare in 6 februarie 1961, transmite News.ro.

Potrivit Tratatului, partile se obliga sa-si extradeze reciproc, la cerere, persoane aflate pe teritoriul lor, in vederea urmaririi penale, judecarii sau executarii pedepsei.

"Extradarea in vederea urmaririi penale si judecarii se admite numai pentru infractiunea pentru care, potrivit legilor ambelor Parti Contractante, se poate da o pedeapsa mai mare de un an privatiune de libertate sau o pedeapsa mai grea", prevede documentul.

In tratat se mentioneaza ca extradarea nu are loc in cazul cand persoana a carei extradare se cere a savarsit o infractiune de natura politica, o infractiune pur militara (care consta exclusiv in incalcarea obligatiilor militare) sau o infractiune de presa.

De asemenea, extradarea nu are loc daca persoana a carei extradare se cere este, la data primirii cererii de extradare, cetatean al Partii Contractante solicitate sau infractiunea este savirsita pe teritoriul Partii Contractante solicitate.

"La cererea de extradare se anexeaza:

a) copia certificata a mandatului de arestare (decizia organului competent despre privare de libertate) sau a hotararii de condamnare cu mentiunea ca este definitiva. In aceste acte trebuie sa se expuna starea de fapt, cu indicarea timpului si locului savarsirii infractiunii, precum si calificarea ei juridica. Daca prin infractiune s-au produs pagube materiale, se va indica dupa posibilitate si dat privind cuantumul stabilit sau probabil al acestora;

b) textul legii penale in care se incadreaza infractiunea pentru care se cere extradarea, atat al Partii Contractante solicitante, cat si al statului pe teritoriul caruia s-a saviasit infractiunea;

c) dovezi si date despre cetatenia persoanei a carei extradare se cere, date si mijloace pentru stabilirea identitatii acesteia (semnalmente, fotografia, amprente digitale), daca persoana ceruta nu este identificata pe teritoriul Partii Contractante solicitate, ca si date despre adresa acesteia, toate acestea in masura in care este posibil", se mai arata in Tratat.

Documentul mai prevede ca, daca autoritatile sarbe considera ca sunt necesare date suplimentare, vor cere partii romane, ca, intr-un termen nu mai lung de doua luni, sa-i trimita aceste date.

"La cererea Partii Contractante solicitante, termenul de mai sus se poate prelungi. Daca in termenul fixat sau prelungit nu se primesc datele cerute, procedura de extradare va inceta, iar persoana a carei extradare se cere, va fi pusa in libertate. Procedura va continua daca ulterior se primesc datele cerute", se mai arata in Tratat.

Citeste si:

Romania nu are un acord de extradare cu Serbia, tara nemembra a Uniunii Europene, astfel ca aducerea in tara a lui Sebastian Ghita se va face prin negociere directa intre cele doua state, au declarat, pentru News.ro, surse judiciare. Astfel, procedurile de extradare ar putea dura aproximativ o luna, au adaugat sursele citate.

Pe de alta parte, ministrul de Interne, Carmen Dan, a precizat, la Digi 24, ca, in acest moment, statul sarb va intocmi pe numele lui Ghita un dosar penal pentru ca s-a legitimat cu acte false. Dupa ce va fi solutionat acest dosar, vor incepe procedurile de extradare, a spus Carmen Dan.

Ministrul de Interne a adaugat ca politistii romani se vor deplasa in Serbia pentru a-l aduce pe Sebastian Ghita in tara dupa ce se vor finaliza procedurile de extradare.

Ghita a trecut in Bulgaria, in noaptea disparitiei. Politistii l-au cautat in Serbia inca din februarie

Fostul deputat Sebastian Ghita a trecut granita in Bulgaria in noaptea in care a scapat de filaj, in 19 decembrie 2016, o echipa de politisti deplasandu-se inca din 23 februarie in Serbia pentru a-l localiza, potrivit unor surse citate de News.ro.

La jumatatea lunii martie, in spatiul public au aparut informatii ca Sebastian Ghita, disparut, oficial, din 21 decembrie 2016, ar fi fost localizat in Serbia. Informatiile au fost negate inclusiv de premierul Sorin Grindeanu.

Totodata, jurnalistul Dan Andronic a fost audiat, in 24 martie, la Inspectoratul General al Politiei Romane, el precizand pe pagina sa de Facebook ca a fost intrebat daca s-a intalnit cu fostul deputat Sebastian Ghita in Serbia.

"Nu m-am vazut cu Ghita in Serbia sau oriunde in alta parte (...) Daca Ghita era localizat in Serbia, era demult in custodia politiei. Nu o functiona mandatul european de arestare, dar mandatul international dat prin Interpol functioneaza", spunea Andronic.

Omul de afaceri Sebastian Ghita a fost localizat si retinut la Belgrad, in noaptea de joi spre vineri. Ghita avea permis de conducere si buletin de Slovenia si era impreuna cu fratele sau in momentul capturarii.

Fostul deputat si-a schimbat si infatisarea, potrivit unei fotografii publicate de Politia Romana. Astfel, fostul deputat si-a lasat barba si s-a ras in cap.

Surse judiciare au declarat pentru News.ro ca Ghita a fost capturat dupa ce fratele sau a fost urmarit. Aflat initial la Istanbul, fratele lui Ghita a plecat catre Serbia.

Sebastian Ghita are cinci dosare penale

Pe numele lui Sebastian Ghita exista doua mandate de arestare in lipsa, el avand cinci dosare penale in Romania.

In 3 aprilie, Curtea de Apel Ploiesti a respins, definitiv, contestatia depusa de avocatii lui Sebastian Ghita la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventiva in lipsa pe numele fostului deputat, in al cincilea dosar de coruptie in care acesta este urmarit penal de catre procurorii DNA.

In plus, judecatorii au admis contestatia DNA si au dispus arestarea si pentru infractiunea de constituire de grup infractional organizat, in conditiile in care instanta de fond considerase ca nu exista suficiente probe pentru aceasta infractiune si a emis mandatul doar pentru trafic de influenta si spalare de bani.

Mandatul de arestare in lipsa cerut de DNA pe numele lui Ghita a fost emis de Tribunalul Prahova in 15 martie, iar avocatii fostului deputat, disparut din decembrie anul trecut si dat in urmarire, au contestat decizia.

Acesta este cel de-al doilea mandat de arestare preventiva in lipsa emis pe numele lui Ghita. In 10 ianuarie, instanta suprema a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventiva in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita, in dosarul in care este judecat pentru fapte de coruptie, alaturi de fosti sefi de Parchet si Politie din Prahova.

In al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghita procurorii suspecteaza ca fostul deputat, care pana in anul 2012, cand a fost ales in Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A. a pretins si primit de la reprezentantii celor doua societati sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor institutii si autoritati publice sa le atribuie contracte de prestare deservicii IT si/sau sa faciliteze derularea in bune conditii firmelor ai caror reprezentanti fusesera contactati, anterior, de catre Ghita. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achizitie de programe informatice finantate din fonduri publice, dar si din fonduri europene, incheiate intre anii 2007 si 2015 de catre mai multe societati comerciale cu profil de activitate in domeniul IT si de asocierea dintre acestea si societatile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A.

Sebastian Ghita a fost trimis in judecata in doua dosare penale, cel in care mai sunt acuzati fosti sefi din Politie si Parchet din Prahova si un altul in care este judecat alaturi de fostul primar al Ploiestiului Iulian Badescu.

De asemenea, Sebastian Ghita mai este urmarit penal si in alte doua dosare de coruptie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair in Romania in 2012 si cel in care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Hertanu este acuzat de fraude cu fonduri europene si alte infractiuni, in acesta din urma fiind cercetati si fostul sef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum si fiul acestuia Vlad Cosma.

In 10 ianuarie, un complet de la instanta suprema a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghita, omul de afaceri fiind dat si in urmarire internationala, prin Interpol.

Sebastian Ghita a disparut in 21 decembrie 2016 si a fost initial dat in urmarire nationala dupa ce a incalat termenii controlului judiciar.

Sursa foto: Agerpres