Pe data de 18 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Legea transmisa la promulgare pe 30 decembrie are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 in sensul eliminarii incompatibilitatii functiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean cu calitatea de comerciant persoana fizica.

"Prin modul in care a fost adoptata, dar si prin continutul normativ, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei este neconstitutionala intrucat incalca prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j), ale art. 75 alin. (1) si alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) si ale art. 148 alin. (4) din Constitutie", arata seful statului in sesizarea adresata CCR.

Presedintele Iohannis invoca motive de neconstitutionalitate extrinseca. Astfel, el afirma ca prin articolul unic pct. 1 din legea dedusa controlului de constitutionalitate se abroga dispozitiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea intre calitatea de deputat si senator si calitatea de comerciant persoana fizica.

Klaus Iohannis: Finalizarea...
Citeste si: Reuniune la Salzburg pe tema Brexitului. Ce a declarat Iohannis

Seful statului sublinia ca, avand in vedere ca se reglementeaza intr-o materie ce tine de statutul deputatilor si al senatorilor, aceasta prevedere ar fi trebuit adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului. El indica faptul ca legea a fost respinsa de Senat, iar apoi a fost adoptata de Camera Deputatilor, precizand ca astfel a fost incalcata Legea fundamentala.

In ceea ce priveste incompatibilitatea functiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean cu anumite functii private, Iohannis arata ca in jurisprudenta constitutionala s-a stabilit ca aceasta nu este o conditie de eligibilitate, iar inlaturarea ei depinde de vointa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele doua calitati incompatibile.

Astfel, el sustine ca nu se poate indeplini o functie publica ce obliga la transparenta modului de utilizare si administrare a fondurilor publice, daca in acelasi timp o persoana este angrenata si in mediul de afaceri, intrucat cumularea celor doua functii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunitatii si a principiilor care stau la baza statului de drept.

CCR amana pentru 16 octombrie...
Citeste si: CCR amana pentru 16 octombrie sesizarile privind Codul Administrativ