Centenarul timpului pierdut se poate numi ultimul secol, dupa cum in cautarea timpului pierdut ar trebui sa fie urmatoarea 100 de ani. Dostoievski prin Legenda Marelui Inchizitor din Crima si Pedeapsa asaza crestinismul sub semnul virtutii, valorilor si principiilor si nu al confortului sau al comoditatii imediate.

Istoria crestinismului este in acest sens, in conditiile in care secularismul spiritual s-a reasezat (fie prin imputinare intrucat Platon a fost inlocuit de Scripturi, fie prin redimensionare in conditiile in care Scripturile au fost citite intr-o cheie stoica sau/si platoniciana iar apoi artistotelica) pe masura ce ideea de confort a capatat o anumita efectivitate. Istoria Imperiului Bizantin este de asemenea un exemplu in acest sens, iar ca efect cauzal istoria Europei Occidentale confirma aceasta tendinta: confortul aducator de valori si principii.

In realitate virtutiile si confortul nu sunt notiuni antagonice ci sunt una in continuarea celeilalte, in sensul ca un minim confort (material, de securitate, ideatic, etc.) creeaza premisele valorilor si principiilor. Vedeti efectele Marii Mediterane asupra filosofiei grecesti.

Este un fapt ca tot ceea ce este in jurul nostru (crestinismul, istoria Europei, istoria lumii occidentale, etc.) are la baza confortul (tihna, odihna, momentul de respiro) drept context si prilej pentru valori, principii si virtuti. Cand oamenii la nivel individual, respectiv societatea la nivel colectiv au atins un anumit nivel al confortului atunci si-au luat si ragazul de a se gandi la propasirea ideatica proprie. Illo tempore, momentele de tihna in Orientul Apropiat (Siria si nu numai), spre exemplu au contribuit in mod decisiv la fundamentearea crestinismului. Istoria dovedeste ca propasirea non-spirituala este cauza suprema a propasirii spirituale ce are la baza virtutea, valoarea si principiul.

Lumea a evoluat atat biologic cat si cultural intrucat a stiut ce sa faca cu momentele de tihna si confort.

Cel putin in ultima suta de ani, Romania a trait si inca traieste sub anatema confortului neaducator de virtuti, valori si principii, fie pentru ca nu l-a gasit (perioada comunista), fie pentru ca l-a gasit pe cel nepotrivit care in loc sa ne apropie de propasirea spirituala ne indeparteaza (perioada de dupa Revolutia din 1990). A devenit o frustrare istorica pentru noi ideea confortului (lato sensu), astfel ca atunci cand ni s-a oferit ocazia de a-l avea (dupa 1990) l-am folosit in toate felurile posibile mai putin pentru scopul firesc - ajungerea noastra individuala dar si colectiva din perspectiva virtutilor, valorilor si principilor. Consecintele acestor lipsuri sunt evidente in toate domeniile de activitate, fie ca vorbim de domenii organizate politic sau de cele gestionate pe criterii de eficienta.

Lipsa confortului elementar in perioada comunista ne-a intrat in oase¸ astfel ca atunci cand am avut din nou posibilitatea ca tara noastra sa devina un proiect gandit, organizat cu tot ceea ce-i trebuie unei gospodarii (si de-ale gurii dar si de-ale mintii) am cazut in patima acumularii fara margini si fara finalitate in alt plan. In prima decada (1990 – 2000) s-au acumulat resurse economice, in a doua decada (2000 – 2010) s-au chivernisit cu puterea politica pe langa cea economica, pentru ca in a treia decada (2010- 2018) alaturi de resurse si putere s-a adaugat controlul informatiei.

Banii, Puterea si Informatia au inlocuit Virtutiile, Valorile si Principiile. Si in felul acesta ajungem sa fim o societate complet destructurata, fara nicio valoare spirituala coagulanta. Noi nu ne-am preocupat sa strangem bani pentru a dobandi educatie (confortul suprem), ci ne-am concentrat mereu spre acumulare de lucruri imediat cuantificabile (bani, putere si informatie).

Vedem zilele acestea in toate zarile (politic, economic, pe strada, etc.) manipulare, minciuna, proasta crestere, lipsa de empatie, de responsabilitate, etc. Suntem mai mult rai decat incompetenti, iar problemele noastre vin exact din aceasta zona a omului mai putin bun, a rautatii ce exista intrucat golurile nu au fost umplute cu bunatate si empatie, spre exemplu.

Confortul ivit dupa Revolutia din 1990 a ramas pur funciar, fara nicio consecinta in plan spiritual. Din contra as putea spune, aceasta aparenta de confort, cu actiune limitata doar asupra burtii, a stricat si bruma de spiritualitate existenta in societatea noastra pana la acel moment. Daca nu reusim sa dam un scop acestei zone de confort sentimentul este ca vom deveni un experiment social, efectiv intamplat.

Justitia, Dreptatea, Adevarul sunt valori ce au construit de la zero o societate. Este vorba despre ceea ce spune Tocqueville despre societatea americana. Noi vom fi la polul opus, in sensul ca lipsa acestor valori, necultivate in mod efectiv, neingrijite in niciun fel, vor destructura societatea dizolvand orice idee de coagulare sociala.

Fugim ca dracul de tamaie cand este vorba despre principii si virtuti. Acestea sunt frumoase si utile cand le vedem la altii, dar atunci cand trebuie sa le aplicam si noi in vatoarea vietii devin brusc necomestibile. Scoala a devenit o chestiune ce are treaba cu informatiile si atat. Nimic despre valori, principii si virtuti, de parca fara munca individuala spre exemplu poti sa faci ceva in sistemul institutional de educatie.

Caracterul a devenit o problema purista, ineficienta cel putin.

100 de ani nu ne-au fost suficienti pentru a descoperi avantajele momentelor de odihna si confort, nestiind astfel ce sa facem cu acumularile non-spirituale. De altfel, cred ca aceasta fuga continua dupa un confort de un anumit fel a existat in toata istoria noastra. Specific ultimului secol este faptul ca desi am avut vocatia sa dobandim acel confort creator de spiritualitate, am preferat sa pastram doar confortul fara efectul urmator – dobandirea unor valori, principii si virtuti. In felul acesta toate ni s-au imputinat, de la credinta pana la constiinta, de la educatie pana la politica, si tot asa. Nu mai avem proprietatea termenilor si in felul acesta ajungem sa pervertim institutiile, sa le folosim impotriva scopului lor social initial, sau impotriva functiei lor sociale normale.

Citeste si:

    Politica a devenit dintr-un mijloc de a face bine celor multi dar si fiecaruia in parte, o cale prin care cei putini si doar cei anume alesi se bucura de avantajele democratiei. Educatie nu este despre valori si principii ci despre informatii. Justitia nu mai este despre dreptate si adevar ci despre aplicarea legilor. Legile nu mai educa ci normeaza stari de fapt. Democratia nu mai este despre cum poate statul functiona astfel incat drepturile si libertatile tuturor impreuna dar si ale fiecaruia in parte sa fie protejate, ci despre cum poate statul functiona astfel incat doar nevoile statului sa fie satisfacute.

    Sursa foto: Shutterstock

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



    Setari Cookie-uri