Parchetul General a postat, sambata seara, un mesaj pe pagina de Facebook in care explica de ce au fost eliminate date cu caracter personal din doua comunicate ale Sectiei de investigare a magistratilor cu privire la dosarul in care a fost pusa sub acuzare fosta sefa a DNA, Laura Codruta Kovesi, scrie Agerpres.

Sectia de investigare a magistratilor sustine ca a transmis Parchetului General doua comunicate de presa, insa a fost dat publicitatii unul singur, din care lipsesc mai multe date.

Astfel, in comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu apare numele Laurei Codruta Kovesi, ci se vorbeste de "un fost procuror general al PICCJ". De asemenea, nu apar initialele D.M. si I.A. (ofiteri SRI), G.S.A (Ghita Sebastian) sau "Cursa Charter - Galaxy (YR-TII) Otopeni - Jakarta Otopeni.

In mesajul postat pe Facebook, Parchetul General explica faptul ca emiterea comunicatelor de presa trebuie sa respecte dispozitiile legale interne privind prezumtia de nevinovatie si caracterul nepublic al urmaririi penale, dar si Regulamentul UE privind protectia datelor cu caracter personal.

"Luand act de anumite afirmatii folosite in articole aparute in mass-media, referitor la 'cenzurarea' unor comunicate ale Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, Biroul de informare si relatii publice este abilitat sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele. In conformitate cu dispozitiile art.3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public: 'Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop'. Prin urmare, emiterea unor comunicate de presa reprezinta o atributie a Biroului de informare si relatii publice, ce trebuie adusa la indeplinire cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente", spune Parchetul General.

Art.62, alin.(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 207/2018 si prin OUG nr.92/2018 prevede: "Procurorii trebuie sa respecte drepturile si libertatile fundamentale, prezumtia de nevinovatie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalitatii de arme, independenta instantelor si forta executorie a hotararilor judecatoresti definitive. In comunicarea publica, parchetele trebuie sa respecte prezumtia de nevinovatie, caracterul nepublic al urmaririi penale si dreptul nediscriminatoriu la informare".

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 stipuleaza: "(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11(1), urmatoarele informatii: (...) d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii".

Parchetul General mentioneaza ca practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigente legale privind protectia datelor cu caracter personal, a prezumtiei de nevinovatie, a caracterului nepublic al urmaririi penale, urmand exemplul altor state europene si avand in vedere acte normative aplicabile Romaniei: Regulamentul general privind protectia datelor - Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE; Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie.

Directiva UE garanteaza faptul ca autoritatile publice si deciziile judiciare nu pot sa faca niciun fel de referire publica la vinovatia unei persoane inainte ca aceasta sa fie dovedita.

Parchetul General invoca si legislatia interna, existand o jurisprudenta bine conturata.

Astfel, in considerentele deciziei nr.611/3 octombrie 2017 a Curtii Constitutionale se arata ca: dosarul de urmarire penala, independent de stadiul in care acesta se afla, (faza de urmarire penala in desfasurare sau cauza solutionata prin clasare) cade sub incidenta dispozitiilor art.285 alin. 2 din Codul de procedura penala potrivit carora: 'Procedura in cursul urmaririi penale este nepublica'.

Mai mult, caracterul nepublic al informatiilor continute intr-un dosar de urmarire penala este confirmat si de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, art.12 alin. 1 lit.e) si f).

"Din interpretarea 'per a contrario' a textului legal, rezulta ca pot constitui informatii de interes public, deci care pot fi accesate in conditiile legii, doar informatiile privind procedura in timpul anchetei penale care nu pericliteaza rezultatul anchetei, nu dezvaluie surse confidentiale ori nu pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare, precum si informatiile privind procedurile judiciare a caror publicitate nu aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces. Curtea arata ca legea face vorbire despre caracterul public al unor 'informatii privind procedura in timpul anchetei penale', respectiv al unor 'informatii privind procedurile judiciare', deci al unor aspecte punctuale (privind, de exemplu, evolutia procedurilor intr-o cauza penala, stadiul lor sau eventualele masuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmarire penala sau al dosarului aflat pe rolul unei instante judecatoresti, in integralitatea sa, care ramane guvernat de regimul juridic al informatiilor nepublice", spune Parchetul General.

Parchetul General explica si faptul ca varianta prescurtarii numelor sub forma acronimului poate duce, indirect, la identificarea persoanei.

"Pe cale de consecinta, persoanele si autoritatile publice care detin astfel de informatii raspund pentru protejarea acestora, sunt tinute sa respecte cadrul legislativ in vigoare care le impune masuri de protectie a informatiilor apartinand categoriilor mentionate. Aceste argumente sunt reluate si se regasesc si in motivarea deciziei nr.633/12 octombrie 2018 a Curtii Constitutionale. Jurisprudenta a conturat si faptul ca varianta prescurtarii sub forma acronimului nu indeplineste obiectivul anonimizarii efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil sa conduca indirect la identificarea persoanei, reprezinta informatie cu privire la datele personale. Atragem atentia asupra faptului ca furnizarea de informatii in alt cadru decat cel legal este de natura a prejudicia infaptuirea justitiei si drepturile persoanelor implicate in orice modalitate intr-o procedura penala, precum si de a pune in discutie impartialitatea cu care se deruleaza anchetele penale", mai spune Parchetul General.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri