PICCJ a anuntat ca a fost finalizata analiza modificarilor aduse Codului de procedura penala, fiind identificate 33 de articole care prezinta elemente de neconstitutionalitate, scrie Agerpres.
La nivelul Ministerului Public a fost finalizata analiza modificarilor aduse Codului de procedura penala, inclusiv prin consultarea unitatilor de parchet si a structurilor specializate, fiind identificate 33 de articole de lege care prezinta elemente de neconstitutionalitate.
Articolele de lege criticate se refera la aspecte esentiale ale procesului penal, respectiv: prezumtia de nevinovatie; caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal; dreptul la aparare; drepturile persoanei vatamate; drepturile inculpatului; efectuarea unei anchete efective.
Principalele observatii au in vedere incalcarea standardelor privind calitatea legilor referitoare la claritate, coerenta si predictibilitate, nerespectarea exigentelor in materie de redactare legislativa consacrate de jurisprudenta Curtii Constitutionale, afectarea principiilor securitatii juridice si a increderii legitime in dispozitiile legii prin lipsa de rigurozitate a unor texte.
Citeste si:
Analiza aspectelor de neconstitutionalitate identificate in cuprinsul legii de modificare si completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala poate fi citita aici.
Potrivit analizei efectuate, articolul referitor la prezumtia de nevinovatie contine mai multe alineate care au formulari neclare sau prevederi impredictibile.
"Alin. 3 are o formulare neclara intrucat nu rezulta daca toate interdictiile vizeaza numai autoritatile publice, ori daca autoritatilor publice li se aplica numai teza a treia (privind informatiile); in acest din urma caz, daca interdictia priveste pentru primele doua teze (comunicari si declaratii) orice persoane, atunci contravine dreptului la libera exprimare (...); alin. 4 are o formulare redundanta: 'interesul descoperirii si aflarii adevarului in cauza'; alin. 5 reia in mod inutil dispozitii din alin. 3; alin. 6 are un continut impredictibil: 'persoane afectate de modalitati': nu se poate stabili care este conduita pe care legea o interzice. Prin urmare, textul articolului in discutie incalca standarde privind calitatea legilor referitoare la claritate, coerenta si predictibilitate", precizeaza PICCJ.
Citeste si:
Conform aceleiasi surse, al doilea alineat al articolului 8, referitor la caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal, incalca mai multe prevederi constitutionale. De asemenea, al doilea alineat al articolului 10, referitor la dreptul la aparare, intra in contradictie cu alte prevederi ale Codului de procedura penala.
Analiza mai arata ca la articolul 15, ce priveste conditiile de punere in miscare sau exercitare a actiunii penale, inlocuirea sintagmei "presupunere rezonabila" cu "indicii temeinice" face ca standardul de probatiune pentru dobandirea calitatii de suspect sa fie mai ridicat decat cel de inculpat.
PICCJ se mai refera, printre altele, la art. 61 alin.1, care prevede ca "ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni sunt obligate sa intocmeasca un proces verbal despre imprejurarile constatate".
Citeste si:
"Aceasta modificare ingradeste modul de sesizare din oficiu al organului de constatare care trebuie sa isi intemeieze sesizarea pe baza unor probe la un moment exterior procesului penal. Probele ori indiciile temeinice nu pot exista, in toate cazurile, inainte de constatarea unei infractiuni. Actul de sesizare este actul initial al procedurii, creandu-se astfel cadrul necesar investigarii, abia ulterior putand fi stranse si administrate probe. Se descurajeaza sesizarile organelor de control si ale autoritatii publice, cum sunt inspectorii ANAF sau controlorii financiari ai Curtii de Conturi, iar standardul de proba impus impiedica cercetarea si combaterea criminalitatii", au concluzionat procurorii.
Din analiza mai reiese ca alte modificari aduse Codului de procedura penala restrang in mod nejustificat dreptul persoanei vatamate de a fi informata despre stadiul urmaririi penale, dar acorda inculpatului dreptul de a fi informat despre data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati, putand sa asiste inclusiv la audierea partilor vatamate, partilor civile, efectuarea unor perchezitii sau alte acte.
Citeste si:
"Sunt contrazise orice principii elementare ale investigatiei penale prealabile judecatii, transformandu-se activitatea de investigatie penala intr-o activitate publica si lipsita de orice confidentialitate. Spre exemplu, procurorul va trebui sa incunostinteze inculpatul despre faptul ca va efectua o perchezitie domiciliara la un alt inculpat sau o alta persoana fara a exista nicio garantie de pastrare a confidentialitatii", argumenteaza reprezentantii PICCJ.
Ei considera neconstitutionale si prevederi ale unor articole referitoare la probe si mijloace de proba, consemnarea declaratiilor sau supraveghere tehnica, in ultimul caz fiind vorba de eliminarea posibilitatii de a folosi ca probe o serie de inregistrari.
"Alineatul (3) (al art.139 - n.r.) stabileste ca 'inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti si de subiectii procesuali principali, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii', eliminandu-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege. Prin aceasta modalitate se elimina un mijloc de proba important, fiind incalcat art. 131 alin. (1) din Constitutie privind ordinea de drept si interesele generale ale societatii", precizeaza sursa citata.
Citeste si:
Printre articolele apreciate ca fiind neconstitutionale se mai numara cele referitoare la informarea persoanei supravegheate, efectuarea perchezitiei domiciliare si a celei informatice, conditiile de dispunere a controlului judiciar, denuntul sau sesizarea din oficiu, dar si cel privind stabilirea unui termen de maxim un an de la data inceperii urmaririi penale cu privire la fapta pentru ca procurorul sa procedeze la inceperea urmaririi penale fata de persoana sau la clasarea cauzei.
"Aceste dispozitii sunt de natura sa incalce prevederile constitutionale referitoare la legalitatea procesului penal. Introducerea unei limite maxime de un an, in care organele de urmarire penala sunt obligate fie sa dispuna inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, fie sa claseze cauze, aduce o atingere grava posibilitatii de a investiga infractiunile grave, a caror complexitate nu permite strangerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovatiei in acest interval", se arata in analiza.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
