In analiza noastra privind noua contributie baneasca pe energie pornim de la principala motivatie a aparitiei OUG 114 din 28 decembrie 2018, si anume impunerea de catre stat a unor taxe pe asa-zisa ,,lacomie’’ a unor operatori economici sau institutii bancare, care sa aiba ca finalitate o ieftinire a produselor sau serviciilor la consumatorul final. Astfel a fost introdusa taxa pe lacomia bancilor in a-si majora artificial, prin indicele ROBOR, dobanzile la creditele acordate, precum si taxa pe lacomia firmelor care activeaza pe piata energetica, in cuantum de 2% la cifra de afaceri atat a producatorilor, cat si a traderilor.

La prima vedere, in urma unei analize destul de simpliste, in calitate de consumatori, am considerat ca aceste masuri sunt necesare si binevenite, asteptandu-ne pe viitor la o ieftinire a creditelor bancare sau la o reducere a preturilor energiei electrice sau gazelor naturale.

Desi au fost numeroase semnale ale furnizorilor de energie ca vor fi obligati sa majoreze tarifele percepute pentru a-si recupera aceasta cheltuiala suplimentara, la inceput acestea au fost ignorate de autoritati, dupa care incet-incet au inceput sa se trezeasca la realitate. La acea realitate tipic romaneasca in care orice majorare de impozite sau taxe, in loc sa conduca la solutii de restructurare si eficientizare a activitatii, se transpune automat intr-o solutie la indemana oricui, adica intr-o crestere a preturilor la clienti si implicit la consumatorii finali, prin care sa se recupereze respectivele cheltuieli. Ba mai mult, fiind o taxa care se percepe atat producatorului de energie cat si furnizorului sau comerciantului, la consumatorul final se va prezenta, nu cu o influenta de 2%, ci cu una mult mai semnificativa, ca urmare a efectului ,,bulgarelui de zapada’’ pe lantul producator-distribuitor-trader, ceea ce atrage atat nemultumiri din partea consumatorilor finali, cat si falimente pentru micii comercianti.

Ordonanta de urgenta nr. 19/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial din 29 martie 2019, referitor la pretul de vanzare a gazelor naturale impus producatorilor, vine cu o modificare la OUG 114/2018, in sensul in care, pentru perioada 1 mai 2019-28 februarie 2022, producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie, cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligatia sa vanda cu pretul de 68 lei/MWh cantitatile de gaze naturale rezultate din activitatea de productie interna curenta catre furnizorii clientilor casnici si ai producatorilor de energie termica, dar numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizata la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinata consumului populatiei.

Vechea reglementare prevedea ca in perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie, cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligatia sa vanda cu pretul de 68 lei/MWh cantitatile de gaze naturale rezultate din activitatea de productie interna curenta catre furnizori si clienti finali eligibili.

Pintea: Bugetul alocat...
Citeste si: Pintea: Bugetul Sanatatii este mai mare cu 6,1 mld lei anul acesta

Revenind la taxa pe energie, prin OUG 114/2018 s-a stabilit ca taxa perceputa de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare pentru componenta energia electrica, al gazelor natural, este egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE, cifra de afaceri calculata conform reglementarilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui acestui organism, cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

Cu toate ca taxa ar determina cresterea veniturilor la bugetul de stat, din cauza dorintei binecunoscute a companiilor in a-si conserva rata profitabilitatii, aceasta ar putea avea un efect negativ asupra consumatorilor finali, care vor fi obligati sa cumpere mai scump energia electrica.

Desi adoptata cu trei zile inainte de finalul anului 2018, ordonanta de urgenta nu a fost urmata imediat de o metodologie de calcul al cifrei de afaceri la care sa se aplice cota de 2%, toti operatorii de pe piata energetica asteptand cu interes un ordin al ANRE, care a fost emis abia la sfarsitul lunii februarie.

Ce prevede in esenta Ordinul ANRE nr 18/2019 pentru aprobarea Metodologiei privind calculul si stabilirea taxei pe energie:

Anastasiu (ANAT): Economia...
Citeste si: Vicepresedinte ANAT, despre adoptarea bugetului: Ne vom trezi in gard
  • Metodologia se aplica de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si de catre toti titularii de licente acordate de catre ANRE pentru desfasurarea activitatilor din domeniile energiei electrice, energiei electrice si termice in cogenerare si gazelor naturale.
  • Titularii licentelor acordate de ANRE in domeniul energiei electrice si/sau al gazelor naturale au obligatia de a plati anual ANRE o contributie baneasca egala cu 2% din cifra de afaceri realizata in anul respectiv din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate.
  • Titularii licentelor acordate de ANRE in domeniul energiei electrice si termice in cogenerare au obligatia de a plati anual ANRE o contributie baneasca egala cu 2% din cifra de afaceri realizata in anul respectiv din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate pentru componenta energie electrica.
  • Estimarea contributiei de plata se calculeaza pe baza cifrei de afaceri estimate a anului anterior. In acest sens, titularii de licente vor comunica ANRE, prin scrisoare oficiala semnata de reprezentantul legal sau de o persoana imputernicita de acesta, pana la data de 15 martie, valoarea cifrei de afaceri estimate a fi realizata in anul anterior din activitatile ce fac obiectul licentelor detinute.
  • Regularizarea contributiei se va efectua in anul urmator pe baza cifrei de afaceri realizata efectiv. In vederea regularizarii contributiei banesti, titularii de licenta vor transmite la ANRE, in termen de 5 zile de la data limita prevazuta de lege pentru depunerea situatiilor financiare anuale la autoritatea de administrare fiscala din Romania:

- cifra de afaceri realizata ;

- situatiile financiare inregistrate la autoritatea de administrare fiscala.

Regularizarea contributiei banesti (care se va desfasura in perioada 1 iunie - 31 decembrie a anului urmator) consta in facturarea diferentei dintre valoarea contributiei facturate initial si valoarea contributiei determinate pe baza cifrei de afaceri realizate.

Daca in urma regularizarii contributiilor banesti rezulta sume pe care ANRE le datoreaza titularilor de licente, aceste sume se vor constitui ca avans pentru contributia baneasca datorata de respectivii titulari de licente in anul urmator, numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

Birourile permanente: Votul...
Citeste si: Votul in Parlament asupra bugetului pe 2019, programat pentru vineri

- au achitat contributia baneasca aferenta anului anterior;

- detin cel putin o licenta valabila.

  • Pentru titlularii de licente a caror contributie baneasca este superioara nivelului de 5.000 lei, aceasta se poate achita in rate trimestriale egale; termenul de achitare a fiecareia dintre aceste rate este sfarsitul primei luni a trimestrului respectiv, cu exceptia primei rate care se achita potrivit termenului scadent inscris in factura emisa de ANRE.
  • DE RETINUT ca cifra de afaceri a furnizorilor/traderilor nu include veniturile rezultate din urmatoarele categorii de cheltuieli: serviciile aferente distributiei, serviciile aferente transportului, serviciile aferente inmagazinarii, serviciile de sistem, serviciile de administrare a pietelor centralizate, contributia de cogenerare si acciza facturate catre clientii finali, achizitia de energie electrica/gaze naturale ca marfa.

De asemenea, cifra de afaceri a furnizorilor de gaze naturale care au si calitatea de producatori de gaze naturale nu include contravaloarea redeventei petroliere, iar cifra de afaceri a operatorilor de distributie, altii decat cei concesionari, care presteaza si serviciul de revanzare energie electrica pentru utilizatorii de retea nu include contravaloarea cheltuielilor efectuate cu serviciile aferente distributiei operatorului de retea din amonte, serviciile aferente transportului, serviciile de sistem, serviciile de administrare a pietelor centralizate, contributia de cogenerare si acciza facturate catre clientii finali, achizitia de energie electrica ca marfa.

  • In cazul falimentului titularului licentei, contributia baneasca nu se datoreaza de la data declararii falimentului printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.

Asadar, ANRE a stabilit un algoritm de calcul al cifrei de afaceri in functie de care se percepe taxa de 2%, eliminand o serie de venituri din baza de calcul si dand astfel sperante ca aceasta taxa nu va afecta prea mult buzunarele romanilor.

Ajungand la buzunarul consumatorului de energie electrica, nu putem sa trecem cu vederea elementele cuprinse intr-o factura lunara de energie electrica, care din acest punct de vedere o transforma in factura de utilitati cu cel mai incalcit algoritm de calcul.

Analizand factura transmisa de un furnizor de energie catre un client persoana juridica, am constatat ca energia electrica propriu-zisa reprezinta aproximativ o treime din valoarea totala a elementelor cuprinse in factura respectiva. Astfel, din valoarea de 1.491 lei, numai suma de 543 lei reprezinta energia electrica activa, restul e format din contravaloarea serviciilor de distributie, transport, certificate verzi, accize, TVA, tarif cogenerare.

Astfel, de la producerea energiei electrice si pana la consumul ei de catre consumatorul final, energia electrica, este transportata prin retelele electrice, iar pentru fiecare stadiu al acestui transport sunt percepute diferite tarife fixe stabilite de ANRE. Din aceasta cauza rezulta o mare diferenta intre pretul de productie al energiei electrice si valoarea facturii emise consumatorului final.

Prin urmare, indiferent de furnizorul de energie ales de un consumator, toate tarifele sunt identice, cu exceptia valorii energiei electrice active, aceasta fiind de altfel singura variabila care poate fi negociata.

Analizand respectarea aspectelor contabile si fiscale care reglementeaza activitatea comerciantilor de energie electrica, am constatat o abordare neunitara a prevederilor legale in materie, motive care m-au determinat sa demarez un amplu studiu fiscal si contabil in acest domeniu sensibil, dar de mare interes.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »



Citeste si
Cat pierde statul din taxa pe activele bancare?