Nici nu a inceput bine anul 2020 si iata ca au reaparut cozile la ghiseele institutiilor statului, de data aceasta avand scopul de a obtine contul si parola de la Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor (O.N.P.C.S.B), de catre entitatile asa-numite ,,raportoare’’ in sensul Legii 129/2019.

Intrarea in vigoare, in iulie anul trecut, a Legii 129/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor a trecut oarecum neobservata de specialistii fiscali si juridici, febra acestui act normativ cuprinzand intreg mediul profesiilor liberale abia acum, in luna ianuarie, cand s-a implinit termenul de depunere a declaratiei privind persoana desemnata sa raporteze anumite tranzactii asa-zis ,,suspecte’’ catre ONPCSB.

Data limita pentru inregistrarea persoanelor juridice este 17 ianuarie, procedura implicand insa mai multi pasi cum ar fi: inregistrarea utilizatorului pe site, tiparirea formularului de inregistrare prin care se desemneaza pesoana responsabila sa raporteze catre oficiu, trimiterea prin posta a acestui document sau depunerea la registratura si transmiterea parolei, personal catre reprezentantul care depune la registratura solicitarea sau prin posta.

Ca o bucurie pentru aceste entitati raportoare, pe pagina de internet onpcsb.ro a aparut o informatie prin care se anunta prelungirea termenului de creare a unui cont in Sistemul Electronic de Transmisie Date, astfel incat desemnarea persoanei pentru raportarea on-line se poate face si dupa 21 ianuarie 2020.

Cine are obligatia depunerii faimoasei declaratii? Toate profesiile liberale care nu sunt juridic organizate ca persoane fizice, de la avocati, experti contabili, consultanti fiscali, consultanti imobiliari, executori judecatoresti si pana la furnizori de servicii de jocuri de noroc si agenti imobiliari.

De ce este atat de mare agitatia pentru depunerea acestui formular? In primul rand, amintim ca amenda pentru nedepunerea declaratiei este exorbitanta, putand ajunge chiar la suma de 150.000 lei, apoi rolul deosebit de important pe care il are aceasta persoana in relatia cu Oficiul pentru prevenirea si combatrea spalarii banilor, fiind obligata de Legea 129 sa raporteze tranzactiile suspecte precum si tranzactiile in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se executa printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele.

De retinut ca termenul tranzactie include si operatiunile a caror valoare este fragmentata in transe mai mici decat echivalentul in lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: partile tranzactiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria in care se incadreaza tranzactiile si sumele implicate. Entitatile raportoare stabilesc in politicile si normele interne, proportional cu riscul spalarii banilor si finantarii terorismului la care sunt expuse, termenul in care elementele comune prezinta relevanta, precum si orice alte scenarii ce ar putea da nastere unor tranzactii legate intre ele.

Ce reprezinta o tranzactie suspecta? Entitatile raportoare trebuie sa transmita un raport pentru tranzactii suspecte exclusiv Oficiului daca acestea cunosc, suspecteaza sau au motive rezonabile sa suspecteze ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului, persoana sau imputernicitul/reprezentantul acesteia nu este cine pretinde a fi, precum si in orice alte situatii sau cu privire la elemente care sunt de natura sa ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivatia tranzactiei, cum ar fi existenta unor anomalii fata de profilul clientului, precum si atunci cand exista indicii ca datele detinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuza sa le actualizeze ori ofera explicatii care nu sunt plauzibile.

Calvarul celor ce desfasoara pfofesii liberale nu se incheie odata cu depunerea declaratiei de desemnare a persoanei responsabile in relatia cu Oficiul, entitatile raportoare avand pe langa obligatia de a raporta aceste tranzactii si alte sarcini importante cum ar fi masuri de cunoastere a clientelei, obligatia de evaluare a riscurilor, precum si elaborarea si implementarea unor proceduri de administrare a riscurilor de spalare a banilor.

Entitatile raportoare transmit un raport pentru tranzactii suspecte Oficiului atunci cand circumstantele faptice obiective aferente unei relatii de afaceri sau tranzactii ocazionale corespund in tot sau in parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzactii suspecte prezentate public de Oficiu.

Important este faptul ca si Agentia Nationala de Administrare Fiscala transmite de indata un raport pentru tranzactii suspecte Oficiului atunci cand, in aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau iesirea din Comunitate, detinute de acestea la intrarea sau iesirea din Uniune, cunoaste, suspecteaza sau are motive rezonabile sa suspecteze ca bunurile/fondurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului sau persoana a incalcat obligatiile stabilite prin acest regulament.

Trebuie sa retineti ca o tranzactie raportata ca suspecta la ONPCSB nu se efectueaza pana la expirarea unui termen de 24 de ore de la momentul inregistrarii. Daca Oficiul nu dispune suspendarea efectuarii tranzactiei in termenul mentionat anterior, entitatea raportoare poate efectua tranzactia respectiva. Oficiul analizeaza si prelucreaza informatiile, iar atunci cand se constata existenta unor indicii de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, informeaza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Toate aceste obligatii impuse de noua lege privind prevenirea si combaterea spalari banilor vin la pachet cu proiectul de ordonanta de modificare a Codului de procedura fiscala care prevede obligatia contribuabililor de a raporta asa-numitele aranjamente transfrontaliere create in scopul diminuarii obligatiilor fiscale, precum si cu noile obiective strategice ale ANAF in directia digitalizarii intregului sistem informational.

“Transformam cozile de la ghiseu in click-uri pe dispozitive mobile!’’, este o declaratie recenta a Ministrului Finantelor Publice. Se promite ca intregul sistem al ANAF va intra in epoca digitalizarii, iar oamenii vor putea plati taxele prin intermediul dispozitivelor mobile. Intr-o postare pe reteaua de socializare Facebook, ministrul prezinta o serie de masuri legate de modernizarea ANAF si a Spatiului Virtual Privat (SPV). Pentru optimizarea si simplificarea serviciilor aferente obligatiilor fiscale, nefiscale si platii taxelor, ministerul are in vedere modernizarea portalului ANAF, extinderea gamei de servicii oferite in SPV, extinderea disponibilitatilor serviciilor electronice catre beneficiari prin realizarea portalului ANAF adaptate la smartphone si tableta, precum si dezvoltarea unor aplicatii pentru Android si iOS pentru accesarea serviciilor.

Pentru eliberarea documentelor, se anunta modernizarea platformei de arhivare elecronica si imbunatatirea comunicarii interinstitutionale, pentru schimb automat de date intre Ministerul Finantelor si alte institutii. Cu ajutorul unui cod de bara contribuabilul va putea urmari stadiul documentului depus si va primi raspunsul in format electronic prin SPV.

Asadar, se anunta o perioada de schimbari majore in cadrul ANAF, in care procesul de modernizare al acestei institutii va fi accelerat, iar pentru realizarea obiectivului stabilit se va propune ca respectivul proiect sa fie considerat de siguranta nationala.

In concluzie, se doreste crearea unei baze de date care sa defineasca cat mai exact profilul de activitate al fiecarei entitati si modul in care respecta legislatia fiscala si financiar-valutara in vigoare si se raporteaza la cerintele noii legi privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, astfel incat sa se previna sustragerea de la declararea si plata obligatiilor catre bugetul de stat, iar controalele fiscale sa devina mult mai eficiente atat prin prisma rezultatelor (,,punct ochit-punct lovit’’) cat si al economiilor de resurse umane si materiale.

Este evident ca ANAF creeaza instrumente noi care sa creasca gradul de colectare a creantelor fiscale, imprumutand din experienta tarilor vestice, axandu-se in perioada urmatoare nu neaparat pe sporirea numarului de inspectii fiscale, ci mai degraba pe utilizarea unor noi surse de informatii prin care sa fie identificate rapid si eficient firmele ce incearca sa fenteze statul.

Ceea ce trebuie sa inteleaga, in sfarsit, toti administratorii societatilor comerciale, indiferent de dimensiunea acestora si obiectul de activitate, este faptul ca a sosit timpul sa apeleze la firme de contabilitate si consultanta fiscala de renume, cu o vasta experienta in domeniu, care sa ii indrume in gasirea unor solutii de optimizare fiscala, bazate insa pe respectarea stricta a legii si care sa le puna bariere atunci cand incearca sa efectueze operatiuni ce ii pot ruina financiar sau, mai grav, ii pot duce la pierderea libertatii. Administratorii nu trebuie sa priveasca un contabil sau un consultant fiscal ca o persoana care are rolul de a raporta operatiunile suspecte catre oficiu, ci mai degraba ca pe un prieten care iti doreste binele aratandu-ti permanent calea de urmat in noua era informationala in care traim.

Indiferent daca ai o afacere mica sau mijlocie, important este sa gasesti contabilul care sa-ti ofere mai mult decat operarea documentelor intr-un soft de contabilitate sau simpla depunere a declaratiilor fiscale. A sosit vremea sa se apeleze la contabili si consultanti proactivi care sa te informeze permanent despre modificarile legislative si care sa te traga de maneca atunci cand nu respecti legea, intrucat, dupa cum observati, A.N.A.F nu mai accepta greseli, iar orice greseala contabila te poate conduce facil catre prapastia falimentului.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri