13 imagini
Când ne gândim la palatele din București, Palatul Parlamentului este primul care ne sare în minte, cunoscută după visul lui Nicolae Ceaușescu drept Casa Poporului, în timp ce Palatul Victoria, clădirea în care își are sediu Guvernul României, este adesea trecută cu vedere.
Palatul Parlamentului apare în multe topuri, inclusiv la noi, cum ar fi topul celor mai mari palate din lume sau al celor mai scumpe clădiri din lume. Palatul Victoria pare a fi în plan mai îndepărtat chiar și decât alte palate din București.
Așa că am decis să deschidem cu Palatul Victoria o nouă serie de articole în care ne vom uita la cele mai cunoscute și importante clădiri din întreaga lume, în care vom vorbi despre date și informații concrete, dar și despre legendele care se învârt în jurul lor.
Momentul este și mai bun de a discuta despre Palatul Victoria în condițiile în care din 2025 era programată intrarea într-un amplu program de reabilitare.
Ce a fost înaintea Palatului Victoria? Palatul prințului Beizadea Vițel
Înainte de a fi ridicat Palatul Victoriei, pe amplasamentul lui și nu chiar în același loc, se afla Palatul Sturdza. O clădire impunătoare, care a rezistat doar vreo 40 de ani, construită de Grigore M. Sturdza, prinț al Moldovei, fiul domnitorului Mihai Sturdza.
Dacă ar mai fi rămas în picioare, Palatul Sturdza ar fi fost în fața Palatului Victoria, obturând priveliștea către Piața Victoriei.
Clădirea anterioară a fost construită după planurile arhitectului german Iulius Reiniqke. Construcția acestuia a început în 1897, iar, într-un timp record pentru o construcție atât de ambițioasă, în 1901 avea să fie finalizat.
Din păcate pentru proprietarul ei, nu a fost terminată la timp ca acesta să se bucure de ea. Prințul Grigore M. Sturdza, cunoscut și sub porecla Beizadea Vițel, pentru că se antrena în fiecare dimineață cărând un vițel în spate, a murit în 1901 înainte ca reședința lui din București să fie finalizată complet.
Așa cum se întâmplă în multe cazuri, moștenitorii prințului au vândut proprietatea mai departe. Astfel, în 1904, Palatul Sturdza devine sediul Ministerului de Externe al României, iar primul ministru care a servit în această clădire a fost Ionel Brătianu.
Din păcate pentru clădire, istoria nu a fost îngăduitoare, iar la puțin timp după Al Doilea Război Mondial clădirea era rasă de pe fața Bucureștiului. În 1946 nu mai exista.
A rezistat o vreme în paralel cu edificarea Palatului Victoria, care era construit, așa cum spuneam, ca nou sediu pentru Ministerul de Externe al României.
Istoria Palatului Victoria - Nu a fost construit pentru a găzdui Guvernul României
Clădirea cunoscută acum ca fiind sediul Guvernului României nu a luat naștere cu acest scop. A fost gândit în perioada interbelică pentru a găzdui Ministerul de Externe. Acesta a fost scopul construcției care „guvernează” acum Piața Victoriei.
Palatul Victoria a fost construit sub bagheta arhitectului Duiliu Marcu, cel care a lăsat în urma lui, Bucureștiului și României, printre altele: Hotelul Athenée Palace, Biblioteca Academiei Române, Clădirea Comitetului de Stat al Planificării, Clădirea Academiei Militare, Piața Unirii din Oradea sau Politehnica din Timișoara. De asemenea, fațada teatrului din Timișoara a fost proiectată tot de el.
De la Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - dicționar (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982), Domeniu public, Legătură
Duiliu Marcu a absolvit Școala de Arte Frumoase din Paris și a fost membru al Academiei Române, președinte de onoare al Uniunii Arhitecților și profesor de arhitectură.
Construcția la Palatul Victoria a început în 1937. Așa că vă dați seama că era aproape de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Și a fost o perioadă complicată pentru edificarea impunătoarei construcții.
Începerea războiului nu a însemnat oprirea lucrărilor de construcție. Până în 1944 s-a lucrat la el așa cum s-a putut, an în care fost gata, doar că a urmat un episod negru.
România a schimbat taberele în mijlocul războiului, iar când le-a venit rândul germanilor să bombardeze Bucureștiul, Palatul a avut de suferit. Bombele germane au lovit clădirea în 1944. De suferit a avut și construcția vecină, adică Palatul Sturdza.
(Așa arăta Piața Victoriei în vremea în care Palatul Strudza (stânga) domina zona. - sursa foto: Guvernul României)
Dacă în 1946 apunea istoria peste Palatul Sturdza, acesta fiind demolat complet și lăsând liberă priveliștea către Piața Victoriei dinspre Palatul Victoria, acesta din urmă își continua povestea. Lucrările au fost reluate, a fost reparat, iar în 1952 era inaugurat ca noul sediu al Ministerului Afacerilor Externe.
Ulterior, clădirea avea să devină Președinția Consiliului de Miniștri. Așadar, se făcea deja un pas către a deveni sediul Guvernului României într-o anumită măsură.
Imediat după Revoluție, în 1990, Palatul Victoriei devenea oficial sediu Guvernului României. Anul 2004 a marcat momentul în care clădirea a fost clasificată ca fiind monument istoric.
Date tehnice despre Palatul Victoria
(Sursa foto: Guvernul României)
Clădirea impunătoare de la Piața Victoriei are o suprafață totală de circa 26.000 de metri pătrați. Fațada clădirii, cu coloanele sale impresionante, pilaștri, cum le spun arhitecții, are o lungime de 90 de metri.
Între cele două plinuri laterale, pe o distanță de 70 de metri, se află șirul de 20 de pilaștri. Cei de la capete sunt lipiți de plinurile laterale ale clădirii.
Clădirea a fost realizată după un plan simetric și rectangular și, deși este o clădire înaltă, are doar trei niveluri de la sol în sus. Există și un subsol. În inima clădirii se află sălile oficiale de recepție. La parterul palatului se regăsește și vestibulul, dar și holul de onoare.
De-a lungul holului au fost montate uși glisante care duc spre două grădini interioare de circa 770 metri pătrați fiecare, necunoscute pentru majoritatea românilor.
La primul etaj se regăsește salonul principal, care are 10 metri lățime și 70 de metri lungime. Salonul ocupă, practic, tot frontonul fațadei și are acces către terasa dinspre Piața Victoriei.
Holul de onoare, sala de recepție dar și sălile de banchet comunică între ele prin galeria de onoare, care este formată din coloane și oglinzi. Atât holul, cât și galeria de onoare au ferestre către cele două grădini interioare.
La următoarele etaje superioare se află cabinetele miniștrilor și birourile altor funcționari, dar și alte săli de consiliu, conectate de un coridor comun în forma literei „E”.
Din 2025, Palatul Victoria intră în reabilitare
(Sursa foto: Guvernul României)
Clădirea în care se află sediul Guvernul României nu se află deloc în cea mai bună formă a sa. La momentul publicării acestui articol, clădirea aștepta anul 2025, pentru a intra într-un proces amplu de reabilitare.
Proiectul este finanțat prin PNRR, valoarea proiectului fiind de 135 de milioane de lei, implicând o eficientizare a consumului de energie a uriașei clădiri din centrul Capitalei.
Proiectul de reabilitate include reducerea consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% față de cel actual. Totodată, se urmărește reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară.
Conceptul de intervenție presupune îmbunătățirea performanțelor energetice fără a afecta caracterul de monument istoric.
Este prevăzută îmbunătățirea izolației termine la exterior, modernizarea instalațiilor prin înlocuirea celor vechi și nefuncționale, reparații capitale ale finisajelor de la interiorul clădirii. Mulți pereți sunt afectați de igrasie în momentul de față.
De asemenea, vor fi consolidate și elementele constructive afectate de carbonatare, adică stâlpi din subsol și consolidarea planșeului terasei.
