Intr-o piata dominata de cinematografele din marile complexe comerciale, salile de cinema stradale sunt mult mai putin frecventate de public si genereaza incasari din care incearca sa supravietuiasca. Umbrite si uitate din cauza salilor din mall-uri, incaperile cu un sigur ecran din orasele mari, dar adesea, din orasele de provincie, atrag mult mai putini spectatori si au venituri mult mai mici. Regasiti in text un clasament al celor mai mari retele cinematografice, exemple de sali de cinema stradala care inca functioneaza si spatii inchise si uitate de administratie si oameni.

Anul 2018 este primul din ultimii cinci ani care aduce o scaderea a incasarilor si a numarului de spectatori in salile de cinema. Desi numarul cinematografelor a crescut in 2018 comparativ cu anul anterior, de la 90 la 96, numarul spectatorilor s-a redus de la 13,8 milioane la 13,3 milioane, iar valoarea incasarilor a scazut de la 266,5 milioane de lei la aproape 263 de milioane de lei, potrivit datelor Centrului National al Cinematografiei.

Cele mai mari retele cinematografice

Cele mai profitabile cinematografe, care au avut si cei mai multi spectatori, sunt in marile complexe comerciale, precum Sun Plaza, Park Lake, Afi Palace sau Baneasa Shopping City din Bucuresti.

Liderul pietei cinematografice ramane in 2018 Cinema City Romania, cu 26 de cinematografe, care a adus in sali peste 8,4 milioane de spectatori si a generat incasari de peste 174,7 milioane de lei.

Locul al doilea este ocupat de Baneasa Developments, compania care detine Baneasa Shopping City si Grand Cinema&More. Anul trecut, reteaua cinematografica, care are 13 ecrane, a avut peste 925.000 de spectatori care au dus vanzarile la aproape 21 de milioane de lei.

Movieplex, care detine un singur cinematograf in centrul comercial Plaza Bucuresti, a avut peste 614.000 de spectatori si a incasat 12,2 milioane de lei.

Pe urmatorul loc se claseaza ESB CINEMA SERVICE, companie romaneasca care detine cinematograful Cinema One din centrul comercial Coresi Shopping Resort din Brasov. Aici au venit circa 376.300 de spectatori, iar incasarile au trecut de 10,3 milioane de lei.

Cinema Palace Oradea, situat intr-un complex comercial din oras, a generat vanzari de peste 5,6 milioane de lei si a adus in sali peste 300.000 de spectatori.

Caderea regiei cu sute de cinematografe

RADEF RomaniaFilm intra in top 10 cele mai mari retele de cinematografe. RADEF RomaniaFilm mai avea, in 2018, anul in care a intrat in insolventa, 13 cinematografe functionale, unde au ajuns aproape 181.000 de spectatori, iar veniturile au trecut de doua milioane de lei, potrivit Centrului National al Cinematografiei.

Pana in anul 1990, Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor RomaniaFilm (RADEF) a detinut 600 de sali de cinema. Numarul acestora a scazut in fiecare an, ajungand in 2002 la 415, patru ani mai tarziu la 317 sali si gradini de spectacol cinematografic. Dintre acestea, 160 erau inchiriate si alte peste 100 inchise, scrie Mediafax.

In 2008, Guvernul a decis trecerea tuturor salilor si gradinilor de spectacol cinematografic aflate in administrarea RADEF in domeniul public al consiliilor locale.

Astfel, din cele 279 de cinematografe, 107 cinematografe si terenurile aferente au trecut la autoritatile locale. Potrivit RADEF, din cele 279 de cinematografe si gradini de spectacol, 93 erau inchise de „multi ani”, pentru ele regia avand de platit impozitele pe cladiri si terenuri aferente. De asemenea, 149 de cinematografe si gradini de spectacol aveau o situatie „juridica neclara”.

Multe sali au fost inchiriate catre diferite firme, care le-au schimbat ulterior destinatia utilizarii si le-au transformat in baruri, cluburi de noapte, cofetarii sau service-uri auto. Mai mult, RADEF a fost data in judecata de cei carora le-a inchiriat spatiile, ultimii cerand despagubiri pentru investitiile pe care le-au facut in salile de spectacol.

Cinema la strada

Institutul Cultural Francez cu cinematograful Elvira Popescu este primul cinematograf stradal care apare in clasamentul realizat de Centrul National al Cinematografiei, dupa numarul de spectatori pe care i-a avut anul trecut. Cinematograful a avut, in 2018, circa 73.300 de spectatori si a generat incasari de peste 760.000 de lei. Cu o singura sala de cinema si cu filme mai putin comerciale difuzate, pragul cinematografului Elvire Popescu a fost trecut de mult mai putini oameni comparativ cu salile de cinema din complexele comerciale.

In Bucuresti, dintre cinematografele stradale existente, doar Cinema Muzeul Taranului Roman mai are spectatori de mentionat, circa 22.200, in 2018.

In Cluj mai functioneaza cinema Victoria si cinema Florin Piersic. Asociatia Victoria Film, cea care se ocupa de managementul cinematografului Victoria din Cluj-Napoca, a incasat aproape 735.000 de lei si a avut circa 66.800 de spectatori. Cinema Florin Piersic, cu 720 de locuri, a avut circa 50.000 de spectatori.

In categoria cinematografelor stradale intra si cele care sunt in administrarea centrelor judetene de cultura, precum cinematograful „Dacia” din Bistrita sau cinematograful „Aurel Elefterescu” din Calarasi sau salile de cinema de sub patronajele primariile, precum cele din Onesti, Lugoj, Suceava sau Miercurea Ciuc. Acestea au avut incasari sub 500.000 de lei si mai putin de 60.000 de spectatori, fiecare.

Cinematografele inchise

Ordinul Arhitectilor, filiala Bucuresti, sustine, in raportul pe anul 2018, ca cinematografele din mall-urile din Capitala au dus la disparitia cinematografelor care animau bulevardele din oras, in trecut.

„Odata cu aparitia exploziva a cinematografelor multiplex din mall-urile bucurestene, tehnologizate, mai confortabile si mai profitabile, cinematografele istorice au fost impinse spre faliment. Din aceasta mutatie, doar cinematografele care s-au retehnologizat si orientat spre o nisa clara au putut supravietui. Spatiile ocupate de cinematografe au decazut”, scrie Ordinul Arhitectilor, filiala Bucuresti.

Bulevardul Magheru, Regina Elisabeta si cartierele bucurestene sunt doar cateva exemple de spatii care si-au pierdut salile de cinema si centrele culturale, multe fiind abandonate sau demolate.

Citeste si:

    „Lipsa de responsabilitate in administrarea acestor cladiri expune cinematografele ramase la degradari din in ce mai rapide si mai puternice, pentru ca in viitor sa existe riscul ca urmatorii proprietari sa primeasca structuri afectate, distruse, neutilizabile si costisitoare ca intretinere, cu exceptii care pot fi refacute pentru a-si deservi scopurile culturale actuale cu investitii minimale, majoritatea cladirilor reprezinta un pericol public si risca sa devina pretexte pentru specula imobiliara”, avertizeaza OAR Bucuresti.

    Spre exemplu, pe bulevardul Elisabeta erau in trecut foarte multe cinematografe, dar in prezent mai sunt doar magazine la parterul imobilelor. Cinematograful ARPA, aflat in Cercul Militar National, a fost infiintat in 1929 de Asociatia Romana pentru Propaganda Aviatiei. Astazi, sala este dedicata evenimentelor si ceremoniilor, potrivit OAR Bucuresti.

    Nici Cinema Bucuresti (fostul cinema Trianon) nu mai exista. Imobilul lipit de Cercul Militar National este trecut in lista monumentelor istorice sub numele Cinema Bucuresti si este datat din prima jumatate a secolului 20. In 1925, aici functiona Cinematograful Trianon, schimbandu-i-se numele in 1948, si facea parte din lantul de cinimatografe de pe Bulevardul Elisabeta. Ultima proiectie de la Cinema Bucuresti a avut loc in 2004, ca mai apoi sala din centrul capitalei sa devina depozit.

    Cinema Lumina (actual club Quetesh), cinema Festival (actual Kristal Club), Cinema Clasic sau Teatrul de vara Alhambra (actual Cinema Capitol) au contribut si ele odata la atmosfera din centrul Capitalei, dar, in prezent, sunt inchise.

    Sursa foto: Krists Luhaers | Unsplash

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Anca Olteanu
    Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Media & Pub »


    Setari Cookie-uri