Sistemul bancar romanesc va raporta pe 2016 un an de profit "sanatos", de aceasta data si unul operational, in contextul in care in 2015 rezultatul pozitiv a fost influentat masiv de tranzactia Banca Transilvania - Volksbank. Anul trecut, cu o mica exceptie in ceea ce priveste elementele exceptionale - vanzarea pachetelor de actiuni la Visa - bancile au obtinut castiguri operationale, in pofida unui mediu extern si intern provocator. Sergiu Oprescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a explicat in prima emisiune Profesionistii in Banking din acest an care au fost provocarile bancilor in 2016 si cum ar trebui sa se protejeze clientii de cresterea dobanzilor.
Oprescu precizeaza ca 2016 a fost un an "extrem de complex" pentru sistemul bancar, cu provocari mari atat in plan intern (darea in plata, alegerile parlamentare), cat si in plan extern (Brexit-ul, alegerile din SUA, referendumul din Italia si alegerile prezidentiale din Austria). Cu toate acestea, la 9 luni (ultimele statistici publicate de BNR), profitul bancilor a urcat peste un miliard de euro, depasind astfel nivelul pe tot anul 2015, de 4,7 miliarde lei (putin peste un miliard de euro).
"2016 a fost un an relativ bun pentru sistemul bancar, care a reusit sa revina la ceea ce numim noi (bancherii - n.r.) stabilitatea structurala normala. Atat indicatorul de solvabilitate a ramas pe un nivel foarte ridicat, de aproximativ 19% pentru anul 2016, ceea ce demonstreaza ca puterea si stabilitatea sistemului bancar, cat si indicatorul de lichiditate imediata ridicat, la 38%, care arata ca sistemul este intr-o <<pozitie cu arma la picior>> ca sa isi indeplineasca mandatul de creditare a economiei", a declarat Sergiu Oprescu.
Cum a influentat darea in plata profitabilitatea sistemului bancar
Sergiu Oprescu recunoaste ca darea in plata a influentat profitabilitatea bancilor in prima faza, pana la precizarea facuta de Curtea Constitutionala. Influenta a aparut pe doua canale: pe canalul direct al fiecarui dosar de dare in plata si, in al doilea rand, pe canalul colectiv, al intregului portofoliu de credite posibil afectat de darea in plata.
Influenta a fost cauzata de formarea de provizioane, pe care bancile, in baza unor reglementari internationale, au trebuit sa le faca.
Fiecare banca este absolut independenta sa isi faca propria analiza, dar cred ca varietatea aceasta (pe avansurile cerute la credite - n.r.) foloseste sistemului pana la urma din punct de vedere al competitivitatii si foloseste consumatorului. O sa vedem toate abordarile in acest evantai si poate situatia in care eram inainte, in care am fost toti pe acelasi nivel, era atipica.
"Nu ne-a fost niciodata frica cu privire la aceasta influenta individuala, de la caz la caz, care pana la urma a ramas specifica si in precizarea Curtii Costitutionale. Aceasta abordare de la caz la caz presupune o negociere, o discutie, presupune de fapt si de drept ca, pentru fiecare situatie in parte, noi sa vedem care este pierderea pe care putem sa o realizam pe acel caz", atrage atentia seful ARB.
El a adaugat ca ceea ce a influentat in prima faza sistemul a fost acea abordare colectiva, acel provizion pe care bancile trebuiau sa il faci pe intreg portofoliul, "pentru ca - dintr-odata - se presupunea ca intreg portofoliu putea fi afectat si ca atare se modificau indicatorii tehnici de evaluare a performantei portofoliului, si anume probabilitatea de default si indicatorul loss given default (cat se pierde in momentul in care se realizeaza probabilitatea de default a creditului respectiv - n.r.)".
In acest context, in prima faza, fiecare banca a trebuit sa isi revizuiasca acesti indicatori si sa constituie provizioane, insa, dupa precizarea Curtii Constitutionale, lucrurile au intrat in normal, a concluzionat Oprescu.
Urmareste integral emisiunea cu Sergiu Oprescu pentru a intelege ce impact va avea cresterea Robor asupra creditelor ipotecare si care sunt provocarile mediului bancar in 2016.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
