Sistemul de pensii private din Romania a fost deseori criticat, in pofida rezultatelor obtinute de la lansare si pana in prezent. Astfel, fie ca a fost vorba de randamente, ori de sustenabilitatea sistemului, nici fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) nu au scapat de critici. Ne propunem, asadar, in cadrul acestui articol sa demitizam, cu argumente clare, cele mai frecvente discutii cu privire la pensiile private facultative.
Mitul 1: Pensiile private nu sustin de fapt economisirea nationala Contrar a ceea ce cred multi, pensiile batranilor sunt platite de actualii angajati, din cotizatia la asigurarile sociale care li se opreste din salariu. Statul nu a pus cotizatia actualilor pensionari de pe vremea cand erau angajati intr-un cont distinct, ca sa le dea banii inapoi peste ani, esalonat, sub forma de pensie. Nu asa functioneaza. Cu banii din cotizatia de pe vremea cand erau angajati statul a platit pensiile de atunci. Iar pensiile de acum se platesc din banii cotizati de actualii angajati. Acesta reprezinta principiul pe care este construit sistemul public de pensii, asa-numita "pensie de stat" sau Pilonul I. Se numeste principiul solidaritatii intre generatii (Pay as you go). Odata insa cu lansarea sistemului de pensii private, o pondere de 5,1 puncte procentuale din contributiile de asigurari sociale ale fiecarui angajat nu mai ajung la Pilonul I, ci se varsa intr-un cont distinct la un administrator de pensii private obligatorii (Pilonul II). Aceasta situatie a oferit celor care sunt impotriva sistemului de pensii private ocazia sa afirme, pe buna dreptate ca, economisirea nationala ramane propriu-zis nemodificata, mai ales ca cea mai mare a portofoliilor de investitii detinute de administratori de pensii private se concentreaza pe titluri de stat. Pe de alta parte, sistemul de pensii private facultative (PIlonul III) este construit pe contributii voluntare si, ca urmare, sustine economisirea nationala. Pentru angajatori, pensia privata facultativa poate reprezenta si un instrument de retentie a salariatilor, dar si o solutie avantajoasa din punct de vedere fiscal. Poti alege singur cu ce suma vrei sa contribui la un fond de pensii private facultative, cu conditia ca suma la care te-ai gandit sa nu depaseasca 15% din venitul tau lunar brut impozabil. Suma minima a contributiei trebuie sa fie de cateva zeci de lei / luna, in functie de fondul ales. Sursa foto: maxsattana / Shutterstock
Mitul 2: Decat sa pun banii in pensii private facultative, mai bine ii investesc singur
"Pentru unii poate fi o optiune viabila (sa investeasca pe cont propriu - n.r.). Cu cateva conditii insa: sa fii calificat, sa ai timp pe care sa il dedici pentru asa ceva, sa fii suficient de disciplinat ca sa nu umbli la acesti bani pana iesi la pensie si sa fii dispus sa renunti la facilitatile fiscale pe care ti le ofera pensiile private facultative. Cati dintre romani indeplinesc toate aceste calitati?", scria Radu Craciun, CEO BCR Pensii in luna iulie pe blogul personal.
Am putea adauga faptul ca speranta de viata va creste in viitor pana la 84 de ani, de la 74 de ani cat este in prezent (potrivit Raportului privind imbatranirea populatiei in 2015, realizat de UE). Asta inseamna ca vom trai mai mult ca pensionari, chiar mai mult decat bunicii nostri. Adica vom consuma mai multe resurse pentru o perioada de timp mai indelungata.
Avand aceste cifre in fata, este recomandat sa iti faci planuri prudente pentru anii de batranete. Daca tot vom trai mai mult, ar fi bine sa ne mentinem un stil de viata cat mai apropiat de cel cu care am fost obisnuiti, nu sa ne simtim ca o povara pe umerii copiilor si nepotilor. Astfel, pensia privata facultativa este un produs de economisire pe termen lung, prin intermediul caruia tu poti acumula mai multi bani pentru anii de pensie. Cand nu vei mai incasa un salariu lunar, acesta este pensia suplimentara care te poate ajuta sa-ti acoperi cheltuielile cu serviciile medicale, vacante, cadouri pentru nepoti si toate celelalte lucruri pe care ti le doresti sau de care vei avea nevoie. Un motiv in plus sa cantaresti foarte bine planul de economisire pentru batranete.
Sursa foto: ShutterOK / Shutterstock
Mitul 3: Comisioanele administratorilor anuleaza randamentele in Pilonul III
Rata medie ponderata de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private facultative din categoria de risc mediu (rentabilitate anualizata, calculata pentru ultimele 24 de luni) a fost de 3,93% la finele lunii iulie 2017 si de 4,92% pentru singurul fond cu risc ridicat, potrivit datelor statistice centralizate de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Cele doua valori sunt mult mai ridicate decat dobanzile bancare, de exemplu, si reprezinta randamente investitionale nete.
Adica din randamentul investitional obtinut din dividendele aduse de actiuni, din dobanzi si din alte venituri din investitii, a fost scazut comisionul de administrare anual si alte cheltuieli asumate de fond. Desigur, pe langa comisionul de administrare anual, mai exista un comision, care insa se percepe o singura data pe fiecare contributie, inainte de a intra in fond.
Potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizatia Internationala a Autoritatilor de Supraveghere a sistemelor de pensii private), pentru Pilonul III din Romania, comisionul mediu aplicat la virarea unei contributii a fost de 4,58%, iar comisionul anual de administrare s-a ridicat la 1,79% din activul net. Dar, asa cum am mentionat mai sus, cifrele publicate de catre ASF constituie randamente nete si sunt de regula mult mai ridicate decat in cazul oricarei alte investitii.
Sursa foto: Sinart Creative / Shutterstock
Mitul 4: Mai bine bonus la salariu decat contributii la pensii private facultative
Pensiile private facultative (Pilonul III) beneficiaza de deductibilitate fiscala in limita a 400 de euro pe an pentru contributiile individuale realizate de angajat daca sunt retinute si platite de angajator. De asemenea, aceste contributii acordate de angajator ca beneficii sunt deductibile la calculul impozitului pe profit pentru angajator, indiferent de suma, conform prevederilor in vigoare ale Codului Fiscal, iar in limita a 400 euro pe an/angajat sunt considerate cheltuieli care nu intra in sfera beneficiilor salariale.
Astfel, daca un angajator alege sa ofere unui angajat un bonus cash in valoare de 150 de lei pe luna sau, in total, 1.800 de lei pe an, cat reprezinta echivalentul aproximativ a 400 de euro, compania va plati contributii sociale in valoare de 113,25 lei pe luna.
In total, cuantumul anual al contributiilor sociale pentru bonusul cash se ridica la 1.359 de lei, ceea ce inseamna un cost total al bonusului de 3.159 de lei pentru companie. In schimb, daca alege sa vireze aceeasi suma de 1.800 de lei pe an intr-un cont de pensii facultative, contributiilor sociale sunt zero. Si daca ofera bonus cash in valoare de 900 de lei si restul de 900 ii vireaza in contul de pensii facultative, compania tot va trebui sa scoata suplimentar bani pentru contributiile sociale aferente bonusului cash.
Sursa foto: ShutterOK / Shutterstock
Mitul 5: Nu exista nici o diferenta intre pensia publica si cea privata
Principala caracteristica a pensiei publice este aceea ca depinde mult de raportul dintre numarul de cotizanti si numarul de beneficiari. Mai exact, cati oameni platesc in contul celor care primesc banii. In Romania, dar nu numai, primii se imputineaza, in vreme ce ultimii se inmultesc. Astazi, faci parte dintre cei peste 68% dintre romanii care muncesc.
Dar in 2060, din cauza natalitatii scazute, se estimeaza ca doar 55,8% dintre romani vor mai fi activi, ca sa te sustina la pensie. Mai mult, in prezent, 4 persoane de varsta activa sustin 1 pensionar. In 2060 se estimeaza ca 2 persoane de virsta activa vor sustine 1 pensionar. Asta inseamna ca efortul statului, care trebuie sa completeze diferenta, devine din ce in ce mai mare.
Pe de alta parte, dimensiunea pensiei private facultative va depinde exclusiv de valoarea contributiilor tale efectuate de-a lungul vietii si, bineinteles, de nivelul randamentelor pentru care administratorii le obtin in toata aceasta perioada de timp. "Pensiile private nu sunt dependente de demografie decat intr-o masura foarte mica, indirect, pentru ca si cresterea economica tine de demografie. Sa spui insa ca daca pensiei publice ii merge prost, atunci ii va merge prost si pensiei private, este o exagerare", mai spune Radu Craciun pe blogul sau.
Sursa foto: Vladyslav Starozhylov / Shutterstock 17
