Consiliul Bancii Centrale Europene (BCE) va lua cel mai probabil o decizie istorica pentru Europa joi: inceperea unui program de achizitii de titluri de stat prin intermediul caruia va injecta circa 500 mld. euro in sistemul financiar european. Care vor fi urmarile deciziei si, mai ales, de ce investitorii ar putea sa fie dezamagiti chiar si dupa anticipata decizie a BCE?

BCE a fost una dintre putinele banci centrale majore care in timpul celei mai recente crize s-a abtinut sa demareze un program de relaxare cantitativa (QE), prin intermediul caruia sa fie creati bani care sa fie folositi pentru achizitiile de titluri de stat, in scopul de a sprijini cresterea economica si inflatia. Revenirea slaba a economiilor europene ii face insa pe oficialii BCE sa isi regandeasca strategia si sa anunte in cele din urma un program de QE pe 22 ianuarie.

Valorea finala a programului si structura acestuia conteaza foarte mult. Daca va fi anuntat un program cu o valoare apropiata de 500 mld. euro si operatiunile vor fi desfasurate direct prin intermediul BCE, adica riscul va fi impartit la nivelul zonei euro, ma astept sa vedem noi maxime istorice pe DAX (n.red. principalul indice al bursei germane), iar pietele europene vor intra intr-o stare de euforie de cel putin cateva zile – o saptamana - Claudiu Cazacu, seful departamentului de analiza al casei de brokeraj XTB Romania.

Un program de achizitii de o asemenea dimensiune nu este insa chiar atat de simplu de aplicat in zona euro, unde nu vorbim de o singura tara, ci de 19, fiecare cu propriul credit rating – de la maximul AAA german, la “junk”-ul grecesc.

Ce inseamna acest lucru? Cel mai probabil, Mario Draghi, presedintele BCE, va fi nevoit sa cedeze presiunilor Germaniei si sa aplice planul intr-o forma ce s-ar putea sa nu ii multumeasca foarte mult pe investitori. Mai exact, este de asteptat ca achizitiile de obligatiuni de stat sa nu fie facute direct de BCE, ci prin intermediul bancilor centrale din fiecare tara. In acest fel fiecare banca centrala din zona euro va fi responsabila de achizitiile de obligatiuni din propria tara, asumandu-si astfel riscurile si eventualele pierderi. O asemenea masura ar favoriza cel mai mult Bundesbank, banca centrala a Germaniei, tara cu cele mai sigure titluri de stat din UE.

“Exista varianta, pe care personal o cred mai probabila, ca programul sa se desfasoare prin bancile nationale, iar asta ar transmite un semn de neincredere. Intr-o asemenea situatie impactul pozitiv in piete ar fi de o durata si mai scurta”, spune Cazacu.

Unii analisti considera ca implicita devalorizare a monedei euro odata cu lansarea programului QE este de fapt obiectivul urmarit de BCE in vederea sustinerii economiei europene

Vad programul BCE si ca pe o masura luata pentru devalorizarea monedei europene in vederea cresterii competitivitatii produselor din zona euro, si, implicit, pentru imbunatatirea indicatorilor macro din regiune. Piata financiara ar avea intr-adevar de castigat in urma programului de achizitii, dar conteaza foarte mult despre ce valori vorbim; asteptarile ajung in medie la 600 mld. euro, dar personal cred ca suma ar trebui sa fie mult mai mare, poate chiar la nivelul de 1.000 de miliarde - Mihai Alexa, analist in cadrul Societatii de Administrare a Investitiilor Broker Cluj.

Orice anunt al BCE ce ar viza un program mai mic 500 mil. euro ar urma sa dezamageasca cel mai probabil investitorii, reactia in pietele de actiuni urmand sa fie pe masura. De altfel, singurul scenariu chiar mai prost decat cel al anuntarii unei sume modice pentru achizitiile BCE ar fi chiar amanarea lansarii QE pana dupa alegerile din Grecia, programate duminica, 25 ianuarie.

“Ce se intampla daca BCE nu anunta joi QE? Scenariul este simplu: un ‘ricoseu’ important pe euro, de plus 1-2%, si o corectie de 3-5% pe DAX in doua zile, adica inceputul unei miscari negative mai ampla in pietele de capital”, este de parere Claudiu Cazacu.

Sursa tabel: economist.com

Foto: Shutterstock / Euro sign

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri