“In retail, zona de distributie este foarte opaca: daca cumperi o cutie de lapte din magazin, nu stii care este pretul incasat de catre distribuitor, cat a incasat producatorul, care este marja intermediarului sau cum a fost selectat locul pe raft al respectivului produs. In schimb, industria financiara este sub reflectoare si este destul de frustrant, devenind tot mai greu sa transmiti informatii catre clienti despre fondurile oferite. Daca acum intri intr-o sucursala bancara in cautarea unui fond in care sa iti plasezi banii, este ca si cum ai merge intr-o farmacie in care farmacista iti arata cutiile cu medicamente dar nu iti poate recomanda nimic pentru problema ta”, mentioneaza Radu Hanga, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) si membru in Consiliul Bursei de la Bucuresti, unde reprezinta Banca Transilvania.

Limitarile vin in contextul in care legislatii locale din tarile membre UE sunt adaptate la noile directive MiFID II. Directiva are ca scop transparentizarea pietelor financiare si protejarea investitorilor, insa in acelasi timp introduce conditii extrem de limitate in care reprezentantii fondurilor de investitii mai pot face recomandari potentialilor clienti.

“Daca vorbim de banci, singurele care mai pot face recomandari sunt unitatile bancare autorizate sa ofere consultanta financiare. In rest, intr-o unitate obisnuita, clientul interesat de fonduri mutuale trebuie sa vina cu lectia invatata de-acasa si sa stie ce sa ceara”, mentioneaza Horia Gusta, director general Certinvest.

Administratorii de bani spun ca principala grija a romanilor care vor sa isi plaseze economiile in instrumente financiare ramane aceea de a nu pierde bani, castigurile potentiale trecand in plan secundar. Din acest motiv Romania se afla la coada clasamentului european in privinta investitiilor in fondurile mutuale raportat la PIB. Astfel, daca in Romania activele de aproximativ 4,3 miliarde euro ale fondurilor deschise de investitii reprezinta 2,6% din PIB, in Polonia procentul este dublu (5,5%).

Castiguri din investitii de...
Citeste si: Castiguri din investitii de peste 10%? Un unicorn in urmatorii ani

Plasamentele fondurilor de investitii

De asemenea, chiar si atunci cand romanii aleg un fond de investitii in detrimentul depozitelor bancare, acestia prefera cu precadere fondurile de obligatiuni si cele monetare, cu un grad de risc foarte redus, dar si cu randamente pe masura. Aproximativ 12% din totalul investitilor facute de romani merg in fonduri de actiuni sau care plaseaza macar o parte din bani in actiuni, in vreme ce in Europa media este de 58%.

“In Romania se investeste preponderend in fonduri de obligatiuni si din cauza ca pentru retelele de distributie ale bancilor a fost mai comod sa indrepte clientii ‘de depozite’ catre acestea”, spune Aurel Bernat, director general BT Asset Management.

Acesta subliniaza ca o buna parte dintre noii clienti intalniti in sucursale au idei preconcepute cu privire la dificultatea plasarii banilor intr-un fond mutual. “Sa ai un plasament intr-un fond mutual nu inseamna ca tintesti deasupra norilor. Cu un telefon, un drum la banca si pornind de la cateva zeci sau sute de lei se poate incepe prima investitie”.

Anul 2018, cel mai "bogat"...
Citeste si: Anul 2018, cel mai "bogat" pentru startup-urile fintech

Peste 304.000 de romani aveau plasamente in fondurile deschise de investitii locale la sfarsitul lunii septembrie 2018. Cifra este in scadere cu aproape 7% fata de maximul atins anul trecut, cand numarul acestora a ajuns la 326.000.

Sursa foto: Shutterstock