“O batalie castigata dupa 5 ani de munca intensa” – este descrierea facuta saptamana trecuta de Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor, pentru eforturile pe care guvernele si specialistii din piata le-ar fi facut in vederea promovarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) la statutul de piata emergenta. Care au fost acestea in realitate si ce vor sa vada de la Guvern investitorii si brokerii?

Filmul evenimentelor: cum a ajuns BVB sa intre in categoria pietelor emergente

  • Bursa de Valori Bucuresti a intrat oficial pe radarul agentiei britanice FTSE Russell la data de 30 septembrie 2016.
  • In iunie 2018, agentia americana MSCI, a imbunatatit evaluarea BVB in privinta a trei criterii de evaluare ce vizau reglemetarile, fluxul si accesul investitorilor la informatii si infrastructura de tranzactionare.
  • In septembrie 2018, FTSE a mentinut Romania pe lista de monitorizare in vederea promovarii la statutul de piata emergenta, lichiditatea scazuta de pe BVB fiind principala problema pe care piata locala o avea de rezolvat.
  • Saptamana trecuta, FTSE a promovat Romania la statutul de piata emergenta secundara.

Cursa pentru asumarea meritelor

In noaptea zilei de joi, la scurt timp dupa anuntul oficial facut de FTSE, Eugen Teodorovici a fost primul care a facut declaratii publice despre promovare, reusind astfel sa fie mai rapid chiar si decat reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti, cei vizati direct de anuntul agentiei.

“Anuntul FTSE Russell de astazi este o decizie istorica pentru Romania, un nou pas catre realizarea unui proiect de tara pentru care am insistat in ultimii ani de zile. (…) Decizia de astazi este atat o batalie castigata dupa 5 ani de munca intensa in sprijinul trecerii bursei romanesti la statutul de ‘piata emergenta’, cat si o realizare importanta pentru orice viitoare guvernare indiferent de culoarea politica”, au fost cateva dintre declaratiile lui Teodorovici.

A doua zi, la o conferinta de presa organizata de BVB, Teodorovici si-a continuat discursul despre meritele Guvernului prin vocea secretarului de stat Elena Oana Iacob.

Citind un discurs al ministrului, Elena Oana Iacob a subliniat ca “politicile economice recente, ale Guvernului Romaniei, au contribuit la aceasta decizie” (vezi video incepand de la minutul 21:00).

Citeste si:
Orban anunta ca in viitorul guvern vor fi cel mult 16 ministere
Ludovic Orban: Prioritatea...

Decizii cu efect pozitiv asupra pietei luate de guverne

Reducerea impozitului pe dividende

Impozitul pe dividende a fost redus de la 16% la 5% incepand cu anul 2016. Chiar daca Finantele nu au redus impozitul la 0%, asa cum se discutase initial, masura a fost fara indoiala una pozitiva pentru investitori si pentru bursa in general. De altfel, aceasta este si singura masura ‘palpabila’, cu impact pozitiv asupra pietei, luata de Guvern dupa 2016 – anul in care BVB a intrat oficial in vizorul FTSE.

Reducerea impozitului pe veniturile din investitii

De la 1 ianuarie 2018, veniturile din investitii sunt impozitate cu 10%, fata de 16% - cota anterioara. Desi pozitiva, masura nu a fost luata cu scopul de a incuraja investitiile pe bursa, ea venind ‘la pachet’ cu o reducere generalizata a impozitelor pe venituri, precum cele pe salarii, pensii, din activitati agricole sau din premii.

Lobby si sprijin in “background”

Chiar daca prin actiunile luate nu rar au contrazis acest lucru, la nivel declarativ, Guvernul a sustinut mereu intentia bursei de a obtine statutul de piata emergenta. In plus, oficialii cabinetelor din ultimii ani au sustinut, in general, evenimentele internationale organizate de BVB si alte companii din piata pentru promovarea Romaniei in randul investitorilor.

Decizii cu efect negativ asupra pietei

ZERO listari pe bursa de cinci ani

Ultima companie de stat listata pe bursa a fost Electrica, in 2014, atunci cand compania a reusit sa atraga de la investitori 444 mil. euro. Astfel, de 5 ani, Guvernul nu a mai adus pe Bursa de Valori Bucuresti nicio societate, in ciuda lobby-ului constant facut de oficialii BVB si ceilalti specialisti din piata care au facut eforturi pentru promovarea in categoria pietelor emergente.

Citeste si:
UPDATE Dancila isi lanseaza candidatura la prezidentiale. Declaratii.
UPDATE Viorica Dancila isi...

Statul ar putea sa ajute mult piata daca si-ar reduce detinerile la o serie de companii controlate in asa fel incat free-float-ul (n.red. actiuni liber tranzactionabile) sa ajunga in zona a 40-45%. Listarea Hidroelectrica, Salrom, Romaqua sau Aeroporturi Bucuresti ar fi de un real folos.

Ovidiu Dumitrescu, director general-adjunct Tradeville

Absenta completa a listarilor de stat spulbera orice argument adus de reprezentantii Guvernului care incearca sa arate ca si ei au avut o contributie serioasa la promovarea Romaniei la statutul de piata emergenta. Listarea pe bursa a unor mari companii, precum Hidroelectrica, era asteptata sa impulsioneze valoarea tranzactiilor realizate in piata, criteriul esential cerut de agentiile de evaluare.

Ordonanta taxelor (OUG 114/2018), cadoul de Craciun pentru bursa

Anuntata cu doar o saptamana inainte de Craciunul anului 2018, Ordonanta 114 a “reusit” sa duca la o devalorizare de 10 mld. lei, intr-o singura zi, a companiilor listate pe Bursa de Valori Bucuresti. La acel moment, BVB a inregistrat a doua cea mai mare scadere zilnica din istorie: 11,2% pe indicele BET.

Citeste si:
Klaus Iohannis: Luni sau marti voi desemna un premier
Klaus Iohannis: Luni sau...

Ordonanta anunta o serie de impozite si masuri fiscale cu puternic impact negativ asupra bancilor, fondurilor de pensii private, companiilor din energie si telecom. OUG 114 a provocat o unda de soc in mediul de business, care a criticat constant Guvernul in lunile care au urmat.

Chiar daca bursa romaneasca si-a revenit ulterior, dupa eliminarea si “indulcirea” majoritatii masurilor introduse de OUG 114, Ordonanta a afectat serios perceptia investitorilor straini cu privire la stabilitatea cadrului fiscal din Romania.

Un viitorul mereu nesigur pentru pensiile private

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) – printre cei mai mari investitori de pe bursa romaneasca, merita o mentiune separata la capitoul “minusuri”. De-a lungul ultimilor ani, reprezentantii Guvernului au facut constant declaratii contradictorii sau care au afectat reputatia fondurilor de pensii private in randul romanilor. De asemenea, posbilitatea desfiintarii sau a nationalizarii Pilonului II a fost mai mereu un subiect aflat pe masa, discutiile fiind adesea alimentate de zvonuri provenite chiar din Guvern.

Odata cu anuntul OUG 114, Guvernul introducea o serie de cerinte de capital de circa 800 milioane euro pentru administratorii fondurilor de pensii private, o povara considerata imensa, nejustificata si nesustenabila de specialistii din domeniu. In cele din urma, cresterea capitalului decisa a fost de aproximativ 75 mil. euro.

Guvernul a redus in 2018 si procentul virat de stat in contul romanilor cu pensii Pilon II (de la 5,1% la 3,75%), concomitent cu transferul contributiilor de asigurari sociale de la angajator la angajat. Acest lucru a insemnat ca daca angajatorii nu mareau salariile brute ale angajatilor, contributiile pentru pensia privata a acestora ar fi inregistrat scaderi.

Titlurile de stat, mutate de pe bursa in ghiseul Postei Romane

Inceput ca un program prin care Finantele faceau mai accesibile titlurile de stat pentru romanii obisnuiti, Programul Tezaur a fost initial accesibil si pe bursa.

Totusi, Guvernul a renuntat ulterior sa mai aduca titlurile de stat pe Bursa de Valori Bucuresti, preferand sa le ofere doar la ghiseele Postei Romane si ale Trezoreriei. Desi vanzarea titlurilor de stat pe BVB nu ar fi dus la o explozie a tranzactiilor, masura retragerii acestora poate fi considerata cel putin nefireasca, mai ales in contextul in care statul se lauda cu sprijinirea pietei de capital.

Scandaluri privind implicarea politicului in conducerea marilor companii romanesti

In decembrie 2017, Camera Deputatilor a aprobat o lege care punea cele mai importante companii de stat din Romania pe lista exceptiilor de la aplicarea legislatiei privind guvernanta corporativa. Ca rezultat, coalitia de guvernare ar fi putut sa faca numiri politice in conducerea unor societati precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica sau Tarom. Proiectul de lege fusese deja adoptat in Senat, exceptand de la obligatia de a avea management selectat pe criterii de competenta o serie de companii de stat.

Implicarea politicului in managementul unor companii listate reprezinta un mare semnal de alarma pentru investitorii internationali, care, in mod logic, nu vor sa isi plaseze banii in companii care nu sunt conduse de manageri profesionisti.

Criticata puternic de reprezentantii mediului de business romanesc, in special de administratorii Fondul Proprietatea, legea a fost ulterior declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Piete de capital »



Citeste si
Cum va arata structura noului guvern PNL: ministerele care dispar