8 Iulie 2009
Cosmin Bucur, RBS: Criza a schimbat perceptia companiilor asupra riscului valutar
Criza financiara a determinat companiile din Romania sa se orienteze spre orice reducere de costuri, unul dintre cele mai importante fiind cel generat de riscul valutar. Cosmin Bucur, vicepresedintele pe segmentul corporate al bancii si director pe pietele globale RBS Romania, a declarat, intr-un interviu acordat Wall-Street, ca desi companiile au inceput sa se incerce eliminarea acestui risc, volumele tranzactionate pe euro/leu au scazut cu pana la 30% in acest an.
Criza a creat provocari pentru clienti
Daca in 2008, companiile priveau riscul valutar ca o pierdere normala care nu trebuia gestionata activ, datorita cresterilor extrem de agresive al business-ului sau ale anumitor segmente din afaceri, situatia s-a schimbat radical in acest an in contextul macroeconomic total diferit.
Companiile au inceput sa-si arate interesul de a acoperi riscul valutar, in principal, din cauza volatilitatii mai ridicate si a amplitutidinii mai mare a miscarilor de curs valutar care au avut loc anul trecut si la inceputul lui 2009.
“Astfel, am incercat sa facem activitatea cu banca cat mai simpla, prin oferirea accesului la platforma electronica de tranzactionare pe piata valutara si posibilitatea de a reduce sau elimina riscul valutar care afecteaza cifra de afaceri a companiilor”, sustine reprezentatul RBS Romania.
Bucur crede ca valoarea tranzactiilor realizate de companii pe contractele euro/leu reflecta foarte bine cat de sanatos este mediul sau volumul de business pe care companiile il au la ora actuala.
Directorul RBS declara ca se observa in acest an o reducere a volumelor tranzactionate pe perechea EUR/RON, de circa 20-30%, in special din perspectiva pietei valutare interbancara, deoarece ea absoarbe volumele generate de catre companii prin cumpararea/vanzarea de valuta care reflecta atat schimburile comerciale, cat si tranzactiile speculative.
O lichiditate buna va aduce ordine mari la BVB pe contractul EUR/RON
“Am considerat ca acest tip de produs va crea un nou canal de distributie, va accesa un anumit portofoliu de clienti la care banca nu ajunge in totalitate si care va dezvolta Bursa de Valori Bucuresti”, mai declara reprezentantul RBS.
El a explicat ca principalii jucatori de la Bursa pe aceste instrumente pot fi intr-o prima faza persoanele fizice, obisnuite cu astfel de produse si care tranzactionau pe pietele OTC (over-the-counter) bilateral cu alte banci tranzactii in marja, fie tranzactionau la Sibex si au vazut in BVB o ocazie de a li se asigura lichiditate si transparenta in pret.
“Ma astept ca o alta categorie care sa fie interesata, in urmatoarea faza, sa fie companiile mici care nu obtin usor acces la linii tranzactionare pentru tranzactii valuater de forward cu bancile care lucreaza si pentru care este mai simplu tranzactionarea acestui instrument la Bursa”, mai spune Bucur.
De asemenea, companiile de calibru, care sa introduca ordine foarte mari pe aceste instrumente, ar putea tranzactiona la Bursa contractele futures euro/leu, dar acest lucru se va intampla doar cand volumele se vor majora simtitor.
“Cred ca ora actuala lipsa de volume ii descurajeaza pe investitorii institutionali romani sau straini sa tranzactioneze futures pe euro/leu. Lichiditatea are potential de crestere, iar o data cu cresterea rulajelor vom vedea cum se completeaza segmentul de clienti pe Bursa”, sustine directorul RBS.
Daca contractul EUR/RON se va dezvolta in mod natural si piata o va cere, Bucur precizeaza ca se poate introduce si un instrument similar pe perechea valutara USD/RON.
La inceputul lunii martie, Bursa de la Sibiu anunta ca este in cautare de un market-maker pe contractul euro/leu, nefiind numite bancile cu care se afla in discutii. “Sibex nu este una dintre preocuparile noastre si nu face parte din planul nostru sa devenim market-maker pe futures-ul EUR/RON si la Sibiu”, subliniaza Bucur.
Referitor la activitatea de intermediar, directorul RBS declara ca banca nu urmareste o anumita pozitie in clasamentul Bursei si nici un anumit volum.
In primele sase luni ale anului, RBS Romania a intermediat tranzactii de 10,41 milioane lei, plasandu-se pe pozitia a 56 in clasamentul anual. Vezi si Top 10 case de brokeraj la Bursa in primul semestru
Primul pas in Forex, in 2005
In urma schimbarii denumirii ABN Amro Romania in octombrie 2008, ca urmare a cumpararii formate din Royal Bank of Scotland, Fortis si Santander, RBS a intrat pe piata financiara autohtona.
In toamna lui 2005, RBS (ABN Amro) a fost prima banca care a obtinut din partea Bancii Nationale Romane (BNR) toate aprobarile necesare pentru acoperirea riscului valutar prin optiuni pe cursul de schimb.
“Existau pana la aceea data operatiuni relativ simple pentru acoperirea riscului valutar, cum ar fi contracte forward pe cursul de schimb, insa noi am venit in piata cu o categorie cu totul noua”, declara Cosmin Bucur.
DealStation, platforma de tranzactionare pe piata Forex a RBS Romania, ofera companiilor, publicul-tinta al bancii, acces direct la piata valutara si monetara, o reflectare imediata a cotatiilor si a lichiditatii, un proces de tranzactionare extrem de simplu si o arhiva a tuturor ordinelor introduse.
Platforma de tranzactionare nu presupune costuri si comisioane pentru clienti, dar pretul include si o marja de tranzactionare, banca beneficiind de pe urma volumelor ridicate de pe piata.
Pe platforma cea mai tranzactionata pereche valutara este EUR/RON si reprezinta circa 80-90% din rulajele DealStation.
Romania detine abilitatea de a iesi mai repede din criza
“In momentul in care primele semne de revenire se vor manifesta in aceste economii, cred ca Romania are sanse sa iasa mai repede din criza decat alte tari, ca urmare a avantajelor competitive care au existat inainte de criza si inca sunt prezente, cum ar fi un pret al activelor mult corectat, forta de munca bine pregatita si o capacitate de productie mai ieftina”, sustine reprezentantul RBS.
El isi exemplifica afirmatia prin succesul pe care l-a avut brandul Dacia in Germania in urma programul de reinnoire a parcului auto.