Guvernul Ciolos implineste, joi, un an de mandat marcat atat de realizari cat si de masuri contestate de partide si de opinia publica, dupa ce prim-ministrul Dacian Ciolos si-a propus, la inceputul anului, mai multe reforme si o guvernare bazata pe trei principii fundamentale: transparenta, responsabilitate si deschidere pentru dialog.

"In momentul de fata nu ma simt confortabil sa-mi asum un rol politic intr-un partid politic. Daca acest mandat va insemna un succes, va insemna un succes al unei echipe. Nu am intentia sa ma prezint la alegerile din 2016 si nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, daca as incerca sa folosesc capitalul de simpatie in cadrul alegerilor, as insela asteptarile oamenilor – iar eu simt ca singura sansa a acestui guvern tehnocrat este onestitatea" , declara premierul Dacian Ciolos la finalul anului trecut, conform News.ro.

El afirma ca sarcina Guvernului va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, care sa puna bazele unor transformari structurale.

”Sunt constient ca acest Guvern nu se poate angaja pe toate fronturile de reforma in societatea romaneasca, insa ne asumam un set de masuri concrete, limitate ca numar, dar cu impact si cu importanta sistemica”, afirma Ciolos la preluarea mandatului.

Zece ministri au plecat in mai putin de un an din Guvernul Ciolos

Citeste si:
Dancila: Ne vom asuma in continuare actul guvernarii
Dancila: Ne vom asuma in...

Primul ministru care a parasit Guvernul a fost cel al Muncii, Ana Costea. Ea a demisionat in luna aprilie, ca urmare a proiectului Legii salarizarii unitare. Lui Costea i-au fost reprosate modul de lucru si atitudinea fata de acest proiect al Guvernului in sedintele Executivului, nemultumiri venind si din randul partenerilor de dialog social. Ana Costea a fost inlocuita de Dragos Pislaru.

A urmat, dupa numai o saptamana, retragerea din Guvern a Aurei Raducu, ministrul Fondurilor Europene. Plecarea din Cabinet a venit la cererea premierului Dacian Ciolos, ca urmare a nemultumirilor acestuia fata de proiectele MFE. In locul ei, la conducerea institutiei a venit, in 27 aprilie, Cristian Ghinea.

Al treilea ministru care a parasit Guvernul a fost Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, care a fost revocat de Dacian Ciolos din cauza scandalurilor de la Opera Romana, pe care nu le-ar fi gestionat corespunzator. In locul sau a fost numita Corina Suteu.

Toate cele trei schimbari au avut loc in luna aprilie. In luna mai a urmat ministrul Sanatatii, Patriciu Achimas-Cadariu, pe fondul crizei privind dezinfectantii si al crizei privind bebelustii cu sindrom hemolitic uremic. Lui Achimas-Cadariu i s-au reprosat slaba gestionare a situatiei, precum si comunicarea deficitara. Locul sau a fost luat de Vlad Voiculescu.

Citeste si:
Gavrilescu: Imediat dupa sedinta de Guvern imi voi depune demisia
Gavrilescu: Imediat dupa...

In luna iulie a avut loc prima remaniere ampla a Guvernului, cand Dacian Ciolos a demis patru ministri: ministrul Educatiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicatiillor, Marius Bostan, si ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Ei au fost inlocuiti cu Mircea Dumitru, Sorin Buse, Delia Popescu si, respectiv, Maria Ligor. Dacian Ciolos a motivat remanierea prin necesitatea de dinamizare a activitatii guvernamentale.

In luna septembrie a plecat din Guvern si unul din cele mai sonore nume din echipa lui Ciolos, ministrul de Interne Petre Toba. Retragerea a venit ca urmare a cererii DNA de incepere a urmaririi penale pentru acuzatia de favorizarea faptuitorului in dosarul DIPI. In locul sau a fost numit Dragos Tudorache.

Ultimul care a parasit Guvernul Ciolos a fost ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, pentru a participa la alegerile parlamentare din decembrie pe lista USR. El a fost inlocuit de scretarul de stat in MFE Cristian Dinu.

Controverse pe decizii guvernamentale. La sfarsitul anului trecut, Guvernul technocrat convenea cu sindicatele cresterea, in doua transe, a salariului minim pe economie pentru 2016, insa in luna mai discutiile pe cresterea veniturilor in administratia publica au generat discutii aprinse. Singura majorare care s-a aplicat pana la urma a fost cea de 200 de lei de la 1 mai. Executivul a avut pana in prezent doua incercari de a stabili un nou sistem de calcul pentru salariul minim care sa se aplice in anii viitori. Dupa incercarea esuata din martie, Comisia formata la nivelul Ministerului Muncii si-a reinceput activitatea in septembrie, comandand un studiu pe care l-a primit la finalul lunii octombrie. Nici pana in prezent nu exista o decizie clara a Executivului cu privire la salariul minim pentru anul viitor.

Citeste si:
Program de ajutorare a copiilor, pus in pericol de PSD
Program de ajutorare a...

Un alt scandal care a marcat guvernarea tehnocrata a fost cel legat de Legea salarizarii unitare. Guvernul s-a angajat sa realizeze acest proiect chiar din momentul in care si-a intrat in atributii. Insa, neintelegerile cu sindicalistii si lipsa datelor cu privire la toti bugetarii din Romania au adus o solutie de compromis, respective Ordonanta de urgenta 20 care a intrat in vigoare de la 1 august. Contoversele legate de aceasta ordonanta au ajuns acum la Curtea Constitutionala. PNL si Guvernul au atacat modificarile aduse de majoritatea parlamentara la Curte dupa ce Executivul a sustinut ca toate cresterile votate de alesi nu pot fi sustinute de bugetul pe anul viitor. Insa adoptarea proiectului amplu al Legii salarizarii a fost lasat urmatorului guvern politic.

In februarie, un scandal care a marcat guvernarea tehnocrata a fost cel legat de imbolnavirea copiilor din Arges cu E-coli. Situatia foarte grava, in care trei copii au murit in doar cateva zile si alte zeci au ramas internati in spitale, a intrat si in atentia Parlamentului si a inceput o serie masiva de controale in spitale.

Nici nu s-au stins bine ecourile acestor anchete cind a izbucnit scandalul Hexipharma care a zdruncinat din temelii sistemul medical romanesc. S-a dovedit ca dezinfectantii care erau folositi in spitalele din Romania erau diluati. Guvernul a emis atunci mai multe acte normative prin care a stabilit norme mai dure pentru achizitia solutiilor de dezinfectanti din sistemul medical.

Opera de arta a lui Constantin Brancusi, Cumintenia Pamantului, a starnit nemultumiri atat in randurile opiniei publice, cat si la nivelul partidelor. Ciolos a anuntat o subscriptie publica pentru cumpararea sculpturii pentru suma de 6 milioane de euro, statul roman urmand sa acopere diferenta pana la 11 milioane de euro, suma convenita cu proprietarii operei de arta. Subscriptia a durat pana la sfarsitul lui octombrie cand, dupa ce s-a tras linie, suma stransa era de peste un milion de euro, moment in care premierul a decis ca sculptura sa fie cumparata din bani de la bugetul de stat. Initial, Guvernul anuntase ca va da banii inapoi celor care au donat pentru sculptura daca nu va fi stransa suma de 6 milioane de euro in urma campaniei ”Brancusi e si al meu”. Guvernul a fost atacat in nenumarate randuri de lideri politici care au criticat suma mare pentru care s-a inteles statul roman cu proprietarii operei lui Brancusi, presedintele PRU, Bogdan Diaconu, facand chiar si o plangere la DNA in acest sens.

Masuri ale Guvernului Ciolos. La capitolul proiecte realizate, tehnocratii pot enumera lansarea unui antisaracie si programul o masa calda pentru elevi. Pachetul antisaracie este destinat sustinerii persoanelor vulnerabile, masurile tintind incurajarea angajarii, acces la educatie si la servicii medicale. Tot in acest pachet au fost cuprinse trei programe separate, respeciv ”Niciun copil fara identitate”, ”Educatie de calitate in creste” si ”Fiecare copil in gradinita”, de aceasta din urma masura beneficiind 70.000 de prescolari..

Alaturi de Administratia Prezidentiala, de succes au fost negocierile pentru ridicarea etapizata a vizelor pentru Canada dupa negocieri intense cu guvernul Trudeau si sustinerea familiei Bodnariu pentru a-si recupera copiii. Infiintarea Comisiei de Taiat Hartii a avut ca rezultat simplificarea relatiei cu cetateanului cu administratia, prin eliminarea unor acte care se cereau de catre diverse institutii si prin crearea posibilitatii efectuarii platilor catre ANAF prin card bancar.

Prin programul GovITHub a fost acclerat procesul de informatizare a administratiei centrale si a fost creat un centru de bursieri, specialisti in domeniul IT, care lucreaza la noi solutii de informatizare. De asemenea, a fost redus TVA la 9% pentru materia prima necesara lucrarilor agricole si pentru prestarea de servicii specifice lucrarilor si intretinerii culturilor.

Intr-un an de mandat, Guvernul Ciolos a aprobat si o serie de acte normative contestate de lideri politici, dar si de o partea opiniei publice, in aceasta categorie intrand ordonantele care limiteaza numarul zilelelor de detentie pentru detinutii scriitori, care plafonau tarifele RCA pentru jumatate de an, dar si cea care schimba din temelii sistemul de numire a managementului din spitale.

La capitolul "Restante" se afla reforma administratiei publice, pentru care au fost elaborate doar Strategia pentru functia publica si Strategia pentru formarea profesionala in administratie si a caror aplicare va trebui facut de viitorul Guvern. Codul pentru Patrimoniul National este o alta restanta a guvernului Ciolos, la acest moment aflandu-se in stadiul de dezbatere publica tezele prealabile Codului.

Sursa foto: Agerpres

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Guvernul vrea majorarea pedepselor pentru omor, viol, rapiri