Mesajele care ne fac să ne fie frică apar dintre noi, de la oameni îngrijorați, oameni care înțeleg greșit anumite informații sau roboței programați de marile puteri mondiale, ofițeri digitali care luptă fără oprire în "Bătălia de pe Newsfeed" ca să ne facă să avem dubii, să nu mai știm ce să credem și să avem mai multă încredere în site-uri obscure decât în specialiști sau în stat. Totuși, actorii principali prin care aceste informații ies din grupuri închise și apar în Parlament sau în dezbaterea publică sunt influencerii. Chiar dacă nu pare, influencer nu e doar cel care mușcă din cactuși în videoclipuri pe YouTube sau care postează fotografii frumoase pe Instagram, ci și preotul din sat, politicianul pe care l-ai ales, medicul pe care îl urmărești pe Facebook și care vrea îți promite că zahărul vândut de el te va vindeca de cancer sau poate chiar și părinții tăi.
„Produsul vândut de actorii dezinformării este frica și moneda pe care o vor este atenția”, îmi explică Radu Umbreș, un antropolog român care a conturat un portret robot al conspiraționiștilor.
Chiar dacă nu pare, ne investim liderii și aleșii cu încredere, chiar dacă nu am votat pentru ei. Vălul cu care sunt înconjurate persoanele publice este unul idealizat, de oameni pe care îi vedem ca fiind salvatori, fără greșeală, cu acces la informații la care noi nici nu putem să visăm, sau, la polul opus, de gândaci, mizerii ale societății pe care le dezumanizăm și cărora le negăm fiecare element. În realitate, ei sunt oameni. Chiar dacă vedeta pe care o urmărim pare că are o viață ideală, cu vacanțe, copii incredibil de cuminți și relații perfecte, realitatea arată diferit, cu coșuri, nopți nedormite, certuri, emoții, anxietate, depresie sau beții din care dispare fiecare bucățică de sclipici și de perfecțiune de pe corpul persoanei. Ridicați pe piedestal, acolo unde devin influenceri.
Citeste si:
E unul dintre motivele pentru care preoții, politicienii fără o pregătire în domeniul medical sau modelele de pe Instagram pot vorbi despre vaccinare și să ne facă să îi credem. În spatele lor nu există o pregătire științifică, dar imaginea perfectă în care îi îmbrăcăm îi transformă în persoane mai de încredere decât orice alt specialist.
„În momentul în care liderii transmit mesaje contadictorii sau mesaje împotriva vaccinării, o parte din societate ajunge să își pună întrebări.Se merge pe principiul că liderul are mai multe informații și mai mult acces la tot felul de medii care să îi ofere o credibilitate mai mare.”, spune sociologul Gelu Duminică.
Sursă: Shutterstock
Duminică explică faptul că persoanele care știu să analizeze discursul liderilor de opinie nu vor cădea în plasa mesajelor lor alarmiste și lipsite de bază științifică, dar că majoritatea societății nu are capacitatea de a chestiona genul acesta de declarații. Sursa problemei? Modul în care am făcut școală.
Citeste si:
Când eram elevi trebuia să învățăm comentariile pe de rost, fără să le înțelegem. Genul acesta de oameni au nevoie de ghidaj, iar acel ghidaj vine de la oameni care au notorietate.
- Gelu Duminică, sociolog -
Pe de cealaltă parte, antropologul Radu Umbreș crede că efectul pe care îl au „actorii de dezinformare”, adică liderii pe care îi urmărim și pe care îi credem chiar dacă răspândesc teorii ale conspirației, nu este unul atât de puternic pe cât credem. Umbreș spune că cei care cad în plasa lor nu sunt cei care nu au neapărat o capacitate analitică, ci persoanele care deja au tendința să creadă în mesajele răspândite ce acele persoane sau cele care sunt oscilează între două tărâmuri - știință și panică. Problema vine de la modul în care ne căutăm informațiile. De obicei, oamenii care citesc presa nu vor căuta ambele părți ale monedei și nu vor asculta vocile de pe ambele părți ale baricadei. Internetul ne-a pus pe tavă un platou cu toate informațiile și părerile din lume, dar ne-a dărâmat podul care ne ajuta să ne unim - părerile cu care nu suntem de acord.
Citeste si:
Atunci când căutăm informații nu suntem obiectivi. Nu căutăm informații din toate sursele, ci avem o tendință de a ne confirma credințele preexistente. De exemplu, dacă mie îmi este frică de efectele adverse ale vaccinului, atunci o să caut surse care să-mi zică faptul că vaccinurile sunt periculoase. Dacă am o suspiciune că companiile farmaceutice îmi doresc răul, o să caut surse de informații care să îmi spună tocmai asta. Acest lucru m-ar ajuta să mă simt justificat, să zic «aha, deci iată, nu îmi era frică degeaba».
- Radu Umbreș, antropolog -
De ce nu avem încredere în autorități
Unul dintre cele mai mari ziduri care ne opresc din a ajunge la un procent de vaccinare în care pandemia să poată fi înfrântă este faptul că oamenii nu au încredere în specialiști care au zeci de ani de experiență în spate. Ironia este că unele persoane aleg să îi ignore și să îi discrediteze pe experți, dar îi înlocuiesc cu persoane vocale, care le spun ce vor să audă și care îi critică pe ceilalți. Mai mult decât atât, unele persoane spun că statul și că presa îi minte, dar aleg să își ia informațiile tot dintr-un fel de presă, din publicațiile pe care le consideră „excepția de la regulă” și care nu îi mint, cu toate că, de cele mai multe ori, situația arată diferit în realitate. Totuși, nu și în realitatea în care fiecare alege să existe.
Citeste si:
Umbreș, antropologul care a analizat comportamentul celor care răspândesc conspirații despre pandemia de COVID-19, explică faptul că suspiciunile oamenilor nu sunt justificate. Asta nu înseamnă că în spatele pandemiei se află de fapt o minte malefică, ci că trecutul ne-a făcut să nu mai avem încredere în autorități.
„Dacă noi știm că statul nu a fost mereu transparent, că deseori au existat cazuri de acțiuni ascunse sau de greșeli, anumiți cetățeni, pe bună dreptate, tind să fie sceptici în privința acțiunilor statului. Încrederea se câștigă foarte greu și se pierde ușor. Momentul apariției pandemiei nu ne-a prins într-un moment în care oamenii să aibă o încredere foarte mare în instituțiile statului”, explică Umbreș.
Statul comunică greșit
Sursă: Shutterstock
Citeste si:
Pe lângă trecutul de corupție, nepotism și de interese mai mult sau mai puțin ascunse, autoritățile nu și-au remediat comportamentul în timpul pandemiei. Numirile politice, lipsa de transparență și mesajele contradictorii venite din partea autorităților au pavat drumul neîncrederii și al teoriilor conspiraționiste. Mai mult decât atât, în timpul stării de urgență, două dintre autoritățile publice, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Grupul de Comunicare Strategică au primit puterea aproape divină de a închide și de a cenzura informațiile răspândite. Chiar dacă intenția lor a fost de a limita răspândirea teoriilor conspiraționiste și a mesajelor care au scopul de a induce panică în rândul populației, cenzura nu a dus decât la popularizarea mesajelor conspiraționiste și inclusiv la legitimizarea lor.
Citeste si:
Gelu Duminică spune că, întotdeauna, cenzura amplifică nesiguranța din societate. „Cenzura oferă legitimitate. Crează mai multă rumoare și dezbatere despre ceea ce a fost spus”, explică sociologul. La fel ca Duminică, Radu Umbreș consideră că cenzurarea nu are rolul de a elimina informația falsă din societate, ci chiar dimpotrivă.
Îmi este teamă că orice încercare de a filtra sau de a cenzura oamenii care spun lucruri care nu ne convin, chiar dacă sunt greșite, poate să aibă efecte adverse. Poate să îi facă pe oameni să creadă că «iată, spunea adevărul, de-asta i s-a închis gura».
- Radu Umbreș -
Umbreș spune faptul că cenzurarea ar trebui să fie folosită cu foarte multă moderație, doar atunci când există riscul apariției unui pericol iminent, dar că, în orice caz, nu va fi niciodată posibil să rămâi fără persoane care răspândesc informații false. Dacă le sunt șterse site-urile, oamenii găsesc altă cale, exact cum am văzut și în timpul stării de urgență în cazul unui site care a fost închis, ca mai apoi să își schimbe domeniul și să îi învețe pe cititorii săi cum să folosească VPN-ul ca să le poată citi articolele. E un furtun pe care îl poți lipi cu bandă adezivă, dar care o să izbucnească prin alte găuri noi create.
„Atunci când dispare unul, va apărea altul. E o piață. Există niște oameni cărora le este frică și pe care cei care răspândesc dezinformare. Nu înseamnă neapărat că o fac intenționat. S-ar putea ca ei înșiși să fie convinși, dar alții probabil că nu sunt convinși și o fac pentru atenție, notorietate sau alte scopuri”, explică antropologul român.
Care ar putea să fie soluția?
Gelu Duminică vede lucrurile dintr-o perspectivă sociologică care stă la baza teoriei comunicării. În comunicare, există un actor care transmite informația, unul care o primește, și un canal de comunicare prin care aceștia sunt legați. Duminică spune faptul că autoritățile s-au adresat în special celor care cred, care s-ar vaccina oricum, dar asta i-a lăsat pe cei care ar trebui să fie convinși să se vaccineze într-o cameră închisă, în care sunt ignorați de stat, dar băgați în seamă de entități care profită de nelămurirea lor. El spune că mesajele nu trebuie să fie transmise doar de reprezentanții guvernului, ci de persoane care sunt influente în comunitățile din România. În unele locuri preotul este mai important decât primarul, în timp ce în altele telecomanda influenței se află în mâna actorilor, cântăreților sau vloggerilor.
Duminică explică faptul că modul în care Grupul de Comunicare Strategică și-a structurat campania de informare a arătat faptul că, în realitate, nu știu cărui public i se adresează. E ca și cum cineva ți-ar vorbi într-o limbă pe care nu o cunoști, ca mai apoi să te certe că nu ai înțeles ce a vrut să îți zică. Nu e vina ta că nu ai înțeles, ci e vina comunicatorului că nu a găsit puntea care vă leagă.
În Psalmi, Tudor Arghezi vorbea despre credința în Dumnezeu și spunea că își dorește să pună mâna și să strige «este». Oamenii trebuie să vadă lucrurile în modul în care ei le înțeleg. Trebuie să oferim argumente ținând cont de modul în care arată societatea.
- Gelu Duminică -
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
