Oficialii europeni nu au ajuns încă la un acord privind admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, practic un acord de liberă circulație care va trimite un semnal foarte puternic cu privire la parcursul european pe care l-au ales aceste două state odată cu integrarea lor în Uniunea Europeană. Dacă România și Bulgaria ar fi acceptate, prin urmare, în Schengen până la finalul acestui an, integrarea lor profundă în comunitatea europeană ar fi aproape completă, bineînțeles, cu excepția adoptării monedei unice europene.

Nu toate vocile europarlamentarilor se exprimă însă la unison atunci când vine vorba despre acest subiect, un europarlamentar german de extremă-dreapta referindu-se de altfel extrem de dur la adresa țării noastre.

Alții, însă, cum ar fi eurodeputata olandeză Sophia In 't Veld, membră a partidului Democraten 66, aflat la guvernare în Țările de Jos, s-au declarat rușinați de faptul că Guvernul de la Haga se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Ce este, concret, spațiul Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu acordul de liberă circulație semnat la 14 iunie 1985 în localitatea luxemburgheză Schengen.

Practic, prin acest acord, statele membre într-o primă fază ale acestui spațiu, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, și Țările de Jos, au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât a devenit posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

Retail jobs

Ulterior, alte valuri de aderare au adăugat noi țări la acest acord, după cum urmează: Italia (1990), Spania și Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Suedia și Finlanda (1996), apoi Islanda și Norvegia (2001).

O nouă decizie privind privind extinderea spațiului Schengen a fost luată la sfârșitul anului 2007 de Consiliul UE, fiind astfel eliminate controalele la frontierele terestre și maritime pentru Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Ulterior, la sfârșitul lunii martie 2008, au fost eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen în aeroporturi pentru țările incluse în acest ultim val.

România așteaptă din 2011 să intre în Schengen

În iunie 2011, Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia Parlamentului, motivația fiind legată de unele nemulțumiri exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în Bulgaria și România, după cum informează Wikipedia.

Citeste si:
Ciucă, optimist incurabil. Acesta crede că România va adera la...
Premierul Ciucă crede că...

Ulterior, Olanda și-a accentuat în toamna lui 2011 poziția opozantă, în pofida încercărilor diplomatice ale Bucureștiului de a concilia problema, acest lucru ducând la respingerea candidaturii României pentru aderarea la spațiul Schengen.

Avantajele aderării la Schengen

Wall Street a arătat recent faptul că, dacă România ar intra în spațiul Schengen, ar dispărea, practic, timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, atât pentru turiștii cât și pentru transportatorii români.

De asemenea, pe aeroporturi ar fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România, deci tot fără control de frontieră.

Citeste si:
Mesajele politicienilor români cu ocazia zilei de 1 decembrie
Mesajele politicienilor...

Totodată, intrarea în spațiul Schengen ar aduce avantaje în mediul de afaceri, mai ales pentru transportatori, prin eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele terestre și a procedurilor birocratice.

Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid din și în România - și la costuri reduse semnificativ.

Dezavantajele aderării la Schengen

Pe de alată parte, aderarea României la Schengen, pe lângă numeroasele beneficii, ar avea și unele dezavantaje, cum ar fi segmentul recrutării de forță de muncă străină extra-comunitară.

Astfel, arată Work from Asia, o agenție de recrutare de personal străin în România, printre consecințele cu care se va confrunta piața muncii din România se va număra durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini, care s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

Citeste si:
Iohannis vorbește pentru prima dată de amânarea deciziei de intrare...
Iohannis vorbește pentru...

Mai mult decât atât, afirmă aceeași sursă, numărul permiselor de muncă alocate muncitorilor extra-comunitari ar scădea drastic, putând ajunge să fie cu până la 50% mai mic.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri F