Preşedintele ales, Nicuşor Dan preia mandatul prezidenţial în cadrul unei ceremonii de predare-primire care are avea loc la Palatul Cotroceni.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la ora 13:30, la Palatul Cotroceni se va desfăşura ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, iar la ora 13:35 va avea loc ceremonia de predare-primire a mandatului de şef al statului.
Anterior, preşedintele ales Nicuşor Dan depune jurământul în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Şedinţa solemnă este programată să înceapă la ora 12:00.
Declarațiile realizate de Nicușor Dan, la preluarea mandatului:
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a spus Nicușor Dan, în deschiderea ceremoniei.
„Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. România din România, din diaspora – mulți oameni s-au exprimat acum.
Societatea românească și-a demonstrat sieși că este vie și puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală și vă invit să continuați să vă implicați cu toată forța socială de care ați dat dovadă, pentru a pune presiune pe instituțiile statului să se reformeze.
Vă asigur că voi fi deschis la vocea societății și voi fi un partener de discuție.
România cheltuiește prea mult, mai mult decât își poate permite, iar asta pune la îndoială stabilitatea financiară. Trebuie să avem un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este necesar ca această majoritate să își asume reformele – este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de încredere.
Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Ce urmează nu este despre trecut, ci despre viitorul imediat al României; nu este despre calcule politice, ci despre interesul național. Sunt convins că românii vor acționa.
Este nevoie de o reformă administrativ-teritorială și de una a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, trebuie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului și să asigurăm o guvernanță și un management profesionist în cadrul instituțiilor publice.
Trebuie să avem o strategie clară de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale, să finanțăm sistemul de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
Pe sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicina primară, ambulatorie și spitale, de o strategie solidă de investiții în infrastructura sanitară, de extinderea rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de stimulente pentru profesioniștii care aleg să profeseze în mediul rural și în orașele mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, să promovăm gândirea critică în întregul sistem educațional, să corelăm învățământul cu cerințele pieței muncii, să investim în educația timpurie (creșe și grădinițe) și să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este esențial ca parchetele să se concentreze pe marile zone de corupție din societate. Avem nevoie de o reformă profundă a unei instituții fundamentale – Inspecția Judiciară. Este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor, prin măsuri administrative și, unde este cazul, legislative. Este necesară redefinirea procedurilor de promovare a magistraților și o reflecție serioasă asupra legii Curții Constituționale.
Cât privește mediul, este necesară reformarea instituțiilor de autorizare și control, extinderea activității Gărzii de Mediu, o reformă la Romsilva, precum și o preocupare reală pentru dezvoltarea urbană – care influențează profund viitorul localităților noastre. Totodată, trebuie să stimulăm managementul eficient al deșeurilor.
În zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură, de susținerea culturii contemporane și a dialogului cu administrația. Este importantă promovarea culturii ca resursă de prestigiu internațional, dar și valorificarea patrimoniului național ca altă sursă majoră de prestigiu.
În zona socială, este necesară simplificarea sistemului de pensii, reforma sistemului de prestații sociale, dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, crearea unui sistem de îngrijire de lungă durată și îngrijire paliativă, eliminarea obstacolelor de acces ale femeilor la piața muncii și combaterea fermă a violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, trebuie să consolidăm relațiile transatlantice, parteneriatul strategic cu SUA, participarea activă la NATO și la dialogul UE–NATO. Este esențială implicarea noastră în arhitectura europeană de apărare autonomă, precum și reducerea dependențelor critice în domenii precum energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare. Trebuie să consolidăm capacitatea de apărare împotriva războiului hibrid și să creștem gradual procentul din PIB alocat apărării, în parteneriat cu aliații noștri.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, trebuie să sprijinim parcursul său european, să consolidăm și să extindem proiectele comune (infrastructură energetică și de transport), să creăm un fond de garantare pentru investițiile românești în Moldova și să continuăm schimburile culturale și academice. Este importantă funcționalizarea instituțiilor care generează dificultăți – cum sunt vămile sau Autoritatea Națională pentru Cetățeni.
Pentru românii din diaspora, trebuie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă – în special celor care vor să investească. Este necesar să predăm limba română în comunitățile de români din străinătate și să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care urmează.
România are, în România, în diaspora, în Republica Moldova și în alte teritorii, oameni muncitori, cinstiți, de bun-simț. Are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri, are profesioniști care și-au demonstrat valoarea. Trebuie ca noi toți, împreună, să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții. Și, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reușim”, a declarat ulterior președintele ales.
Cine participă la ceremonia de depunerii jurământului de către Nicușor Dan
La şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului consacrată ceremonialului depunerii jurământului de către preşedintele ales au fost invitaţi să participe membrii Guvernului şi ai CCR, foştii preşedinţi ai României, Familia Regală, reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale, dar şi ai autorităţilor aflate sub control parlamentar, reprezentanţi ai cultelor religioase. Printre invitaţi se află şi europarlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor europene, dar şi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
Potrivit memorandumului aprobat de conducerea Parlamentului, şedinţa solemnă se deschide cu intonarea Imnului naţional, iar preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, prezintă hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui.
Ulterior, Nicuşor Dan va rosti jurământul, potrivit Constituţiei: 'Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!'.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României.
Ceremonia se încheie cu mesajul adresat în plen de noul preşedinte al ţării. Curtea Constituţională a României a validat, joia trecută, rezultatul alegerilor prezidenţiale, hotărârea CCR fiind publicată în Monitorul Oficial.
A trecut o săptămână de când România și-a ales noul președinte, un moment despre care, atât politologii, cât și presa internațională l-au numit istoric pentru țara noastră. Nicușor Dan, olimpicul la matematică care a condus cel mai mare oraș al României, a ajuns președintele țării după o campanie electorală susținută, în general, de societatea civilă. Cu toate că, pentru o parte din alegătorii lui Nicușor Dan, votul a fost mai mult unul împotriva contra-candidatului său, există o parte bănă din România care și-a pus speranța în această victorie.
