Fostul Ministru al Economiei, Claudiu Năsui, atrage atenția cu privire la modul în care Guvernul a ales să plafoneze sporul pentru condiții vătămătoare. El consideră că legea este greșită, permițând anumitor bugetari să își păstreze veniturile neschimbate, prin majorarea altor sporuri. El a dat exemplul ICCJ pe această speță.
Scade sporul de condiții vătămătoare, dar salariile nu scad
Reprezentantul Camerei Deputaților a publicat documentul oficial al reformei statului pe contul său de Facebook și explică că unele instituții publice scad sporul de condiții vătămătoare, dar aleg să crească alte sporuri, astfel încât veniturile să rămână neschimbate.
„ICCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei, dar salariile nu vor scădea. De ce? Pentru că crește sporul de solicitare neuropsihică și cel de confidențialitate astfel încât ca să nu scadă de fapt salariile”, a spus acesta într-o postare de pe Facebook.
„Nu este de vină ICCJ, este de vină legea. În momentul în care ai multiple sporuri și tu alegi apoi pe care să-l pui, nu-ți pasă neapărat ca instituție publică că se numește sporul ăla de antenă sau de praf sau de solicitare neuropsihică. Îți pasă să fie acele sute de lei și exact același model va fi în multe locuri, atenție, nu în toate probabil. Aici este toată problema cu această reformă facută otova”, a declarat fostul Ministru al Economiei, Claudiu Năsui, pentru Digi24, ulterior.
Ordonanța este inechitabilă
Năsui vizează modul în care este aplicată reforma și efectele ei inechitabile.
„Până la urmă cei mici o să sufere, cei care au salarii mici și care câteodată sunt cei pe care stau instituțiile astea de stat. Adică în toate instituțiile: ai un 20-30% dintre oameni care chiar muncesc și care fac treabă, nu sunt toți pile. Ei vor suferi.”
El propune o soluție: plafonarea sporurilor la 30% din salariul individual, nu la nivel de instituție, așa cum prevede actuala lege.
„Eu am sustinut si am pus și un proiect de lege pe circuit ca sporurile, oricâte sunt ele, că sunt sute de sporuri în statul român, să fie plafonate la nivel de 30% din salariu, individual, nu pe institutie. Dacă punem 30% pe instituție, cum e acum în lege. Cei care sunt șefii în instituția aia, își trag înspre ei sporurile acelea. Dacă le pui individual, atunci deodată ai o limită pentru cât poate fiecare să-și atragă din lista aceea impresionantă de sporuri. Dacă mă întrebați pe mine, așa trebuia sa procedeze si acum și nu mai era problema aceasta. Atunci chiar ar fi redus unele cheltuieli. Dar atunci ar fi afectat pe bugetarii de lux”, a mai declarat el pentru Digi24.
Ce spune ICCJ despre acuzațiile lui Năsui
ICCJ a reacționat după ce declarațiile lui Năsui s-au viralizat în spațiul public. Redăm reacția completă mai jos.
„Referitor la afirmațiile apărute în spațiul public privind modificarea, prin ordin al ordonatorului principal de credite, al cuantumului sporurilor pentru risc și suprasolicitare psihică, respectiv pentru păstrarea confidențialității, aplicabile indemnizațiilor judecătorilor, Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
1. Conform legislației actuale, indemnizațiilor lunare ale judecătorilor (ca de altfel și celor ale procurorilor) le sunt aplicabile, în conformitate cu condițiile de acordare stabilite de lege pentru fiecare în parte, exclusiv trei categorii de sporuri: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase(până la 1500 lei brut anterior intrării în vigoare a OUG nr.36/2025, respectiv până la 300 lei brut lunar după această dată), sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (până la 25% din indemnizația de încadrare) și sporul pentru păstrarea confidențialității (până la 5% din indemnizația de încadrare).
2. Cuantumul total al sporurilor acordate este în prezent dublu limitat – acesta nu trebuie să depășească nivelul acordat în luna noiembrie 2024 și să se încadreze în prevederile art.25 alin.(1) din Legea-cadru nr.135/2017 (care stabilește o limită maximă de 30% pe fiecare ordonator principal de credite).
3. Atât cuantumul fiecărui spor în parte, cât și limitele stabilite pentru cuantumul total ale acestora sunt stabilite prin lege și pot fi modificate exclusiv printr-un act normativ de forța legii.
4. O presupusă modificare a acestora printr-un act administrativ infralegal (respectiv cu forță inferioară legii) este exclusă, nu s-a produs și nu avea cum să se producă, aspecte care se presupune că ar trebui să fie cunoscute la nivelul tuturor puterilor statului din care au provenit opiniile exprimate astăzi.
5. Prin Ordinele președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție din 1 iulie 2025 s-au pus practic în aplicare prevederile OUG nr.36/2025, privind modificarea cuantumului sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase (de la 1500 de lei la 300 de lei), neoperându-se niciun fel de modificări privind cuantumul celorlalte două sporuri sau limita maximă a cuantumului total al sporurilor aplicabile indemnizației, aceste aspecte fiind stabilite de dispoziții legale aflate în vigoare și care nu au făcut obiectul vreunei modificări.
6. Pentru edificarea opiniei publice, atașăm acestui comunicat ultimele două ordine ale ordonatorului principal de credite, aplicabile judecătorilor din toate instanțele judecătorești, privind sporurile aplicabile indemnizației de încadrare și cuantumul acestora, aspectele redate mai sus reieșind cu ușurință dintr-o simplă lectură comparativă a acestora.
7. Înainte de a fi judecători, colegii noștri din cadrul Înaltei Curți și a tuturor celorlalte instanțe judecătorești sunt cetățeni români, revenindu-le, precum tuturor cetățenilor, nu doar obligația de a se supune legii, dar și dreptul ca legea să fie respectată de toate puterile și autoritățile statului, indiferent de calitatea cetățeanului față de care este aplicată.
8. În exercitarea atribuțiilor sale de ordonator principal de credite în ceea ce privește drepturile salariale cuvenite judecătorilor din cadrul tuturor instanțelor judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție face strict aplicarea legii.
9. Singularizarea în mod negativ a judecătorilor, în condițiile unei preocupări speciale manifestate în aceste zile de către opinia publică cu privire la aceste aspecte, nu face decât să afecteze independența și prestigiul justiției, în special în contextul în care sistemul judiciar va fi chemat să rezolve inclusiv stările litigioase născute în legătură cu astfel de chestiuni.
10. Deși Înalta Curte recunoaște pe deplin dreptul oricărei cetățean de a examina critic orice aspect ținând de activitatea acesteia, inclusiv cele financiare, atunci când cu privire la acestea se fac afirmații de către politicieni sau reprezentanți ai unor instituții ale statului, aceste afirmații ar trebui să se bazeze pe o informare completă, profesionistă și pe cunoașterea mecanismelor legale aplicabile.” precizează ICCJ în reacția publicată.
