Zgomotele care perturbă o clădire de birouri sunt, în majoritatea cazurilor, cauzate de către instalația de ventilare, în contextul în care, construcțiile moderne cu fațade vitrate nu dispun de geamuri pentru aerisire și folosesc tot timpul aceste echipamente. Aceste zgomote, alături de alți factori corelați (temperatura, lipsa aer, s.a.m.d.) duc la fenomenul denumit Sick Building Syndrome, care pe termen lung afectează sănătatea și reduc productivitatea angajaților care lucrează într-o clădire, spune Tiberiu Cătălina, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții București.

Sick Building Syndrome constituie "un grup de simptome de origine neclară, împărțit în simptome ale membranei mucoase, ochi, nas, gât, piele uscată, împreună cu simptome generale de dureri de cap și letargie, care sunt datorate în mare parte unei calității slabe a aerului din interior. Și alți parametrii interiori contribuie în mod negativ la starea de bine a ocupanților: zgomotul poate crește ritmul cardiac sau provoca dureri de cap, lipsa luminii naturale obosește ochii și poate duce la afecțiuni oculare, temperatura aerului dacă este prea mare/mică produce modificări ale metabolismului care încearcă să se echilibreze termic", spune Tiberiu Cătălina (foto).

El adaugă că "toți acești parametri cumulați sunt nocivi pentru sănătatea ocupanților, în special pentru cei care petrec mult timp în acel mediu. În clădirile unde apar astfel de probleme se face referire la fenomenul de Sick Building Syndrome. Este important să se realizeze măsurări pentru toți acești parametri interiori și acolo unde sunt depasari ale normelor să se ia măsuri imediate".

Din păcate, sunt clădiri de birouri unde valorile pot ajunge și la 47-50 dB(A), cu 30% mai mult decât maximum admis.

"Evident valorile acestea sunt diferite în funcție de poziția de măsurare - cei care stau lângă gurile de suflare aer vor auzi mai mult distanță fiind mai mică, etc. Zgomotele de instalații la clădirile de birouri sunt în majoritatea cazurilor datorate instalației de ventilare. În mod normal, ar trebui să ne situăm sub 35 dB(A) - unitate de măsură decibel (de fapt este un nivel de presiune acustică raport la un nivel de referință - pragul de auz) iar (A) vine de la o corecție/ filtru pentru a ajusta valoarea măsurată de sonometru cu ceea ce auzim efectiv prin organul auditiv", spune Tiberiu Cătălina.

Citeste si:
Ovidiu Sandor a bătut palma cu Draxlmaier pentru un centru de IT
Ovidiu Sandor a închiriat...

În opinia sa, "strict din punct de vedere al zgomotului, productivitatea angajaților este drastic redusă. Din studiile mele reducerea performanței este de până la 15%-20% (studiu realizat pe clădiri educaționale). Cel mai probabil, în clădirile de birouri sunt aceleași procente".

El mai arată că "în mai multe situații au apărut reclamații cu privire la zgomotul în spațiile ocupate. "Sunt persoane care reclamă problema și au dreptate pentru că valorile de 35 dB(A) sunt depășite, dar sunt și persoane foarte sensibile care își doresc liniște absolută (<10 dB(A)) lucru care nu este posibil de atins".

Pot fi zgomotele percepute într-o clădire considerate vicii de construcție?

Protecţia la zgomot este stipulată ca cerinţă (exigenţă) esenţială în Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE şi Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 şi este definită după cum urmează: "Construcţia trebuie proiectată şi executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menţinut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiţii satisfăcătoare". "Protecţia la zgomot" este în același timp Cerință de calitate în construcţii în contextul Legii nr 10/1995.

Cu toate acestea, zgomotele percepute într-o clădire "nu pot fi considerate neapărat vicii de construcție, deși avem normative care precizează clar cât ar trebui să izoleze un perete. Pur și simplu, proiectantul general alături de arhitectul responsabil nu au acordat suficientă atenție problemelor legate de zgomotul din clădire - fie că e vorba de transmisie între încăperi, zgomot instalații, propagare de la exterior către interior. Normativul de care ar trebui să țină cont este C 125/1- 2012. Din păcate, realizează prea târziu când problemele apar deja și sunt nevoie de investiții, uneori foarte mari, pentru remedierea situație", spune Tiberiu Cătălina.

Citeste si:
Cum arată zgârie-norul de 25 etaje construit de Gheorghe Copos în...
ANA Tower: cum arată...

De cele mai multe ori, însă, procesul de amenajare a spațiului de lucru (fit-out) "reduce propagarea zgomotului între birourile ocupanților, dar nu va rezolva problema de zgomot datorată instalației de ventilare. Este posibil ca zgomotul de fundal al activităților curente să fie mult redus și atunci va predomina zgomotul de fundal al aerului care intră în încăperi".

El adaugă că "sunt persoane sensibile la o anumită plajă de frecvente și pe altele să le omită complet. Totuși, un alt avantaj de tip fit-out este reducerea timpului de reverberație (ecoul) încăperii. Cu cât acest timp este mai mare, o sursă de zgomot, chiar și ea mică, poate fi amplificată. Acest timp depinde de: volum, de materiale - preferabil unele cu absorbție acustică cât mai mare (mochetă, scaune tapițate, tavan acustic)".

Studiu acustic, într-o clădire de birouri

O echipă de cercetare din cadrul Facultății de Inginerie a Instalații a realizat recent un studiu acustic într-o clădire de birouri din București, unde au fost semnalate mai multe probleme privind zgomotul, arată Tiberiu Cătălina. El subliniază că scopul acestor măsurări a fost să identifice posibile probleme cauzate de zgomotele instalațiilor și care ar putea perturba derularea activităților în respectiva clădire de birouri.

"Au fost identificate mai multe surse de zgomot care ar putea perturba spațiul ocupat: pompe chiler aflate în camera tehnică, alte echipamente din camera tehnică adiacentă spațiului închiriat, instalația de ventilare, ventilo-convectoare. Au fost realizate măsurări ale nivelului de presiune acustică (Lp) pe fiecare frecvența acustică, lucru care ne-a permis să comparăm valorile cu normele în vigoare", afirmă Tiberiu Cătălina.

Citeste si:
AFI amână deschiderea noului mall din Brașov din cauza COVID-19
AFI Brașov amână deschiderea...

Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere.

Verificarea nivelului de presiune acustică s-a realizat în peste 40 de puncte și s-au obținut multiple rezultate. În graficul de mai jos, se poate observă că începând cu frecvența 250 Hz până la 4000 Hz nu se respectă nivelul impus de norme. Nici nivelul de presiune exprimat în dB(A) nu se respectă.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »



Citește și
Bădescu: Au început să apară speculatorii de oportunități în piața imobiliară
Setari Cookie-uri