Contextul creat de pandemia de COVID-19 a generat nevoia de adaptare a spațiilor din clădirile de birouri, principalul obiectiv fiind acela de a crea un mediu sigur din punct de vedere sanitar.
Teama de a nu te infecta la locul de muncă sau de a nu transmite noul coronavirus colegilor a obligat atât proprietarii clădirilor de birouri cât și companiile chiriașe să recurgă la reamenajarea spațiilor dedicate personalului.
Evident, multe spații de birouri sunt în continuare departe de a întruni noile cerințe, în special în clădirile de birouri mai mici sau din imobilele folosite în acest scop, din cauza limitărilor pe care acestea le prezintă, fie că vorbim despre nivelul dotărilor sau de lipsa spațiului necesar pentru a permite desfășurarea activității într-un mediu mult mai aerisit.
Dar ce a însemnat adaptarea la regimul de lucru din pandemie?
Prima alegere, relocarea, urmată de compartimentarea spațiilor
Wall-Street.ro a discutat cu câțiva dintre cei care au fost implicați în aceste eforturi de reamenajare a spațiilor de birouri.
Citeste si:
„Când vine vorba de clădiri de birouri sunt două direcții. Una care ține de proprietar și una care ține de chiriașul care se va folosi de spațiul respectiv. Proprietarul face investiții pentru a-și menține chiriașii în clădirea lui, iar investițiile chiriașilor vizează crearea unor spații de lucru ce vor oferi un plus de confort pentru angajații lor”, ne-a explicat Octavian Moroianu, CEO-ului Decor Floor.
În ceea ce privește măsurile luate de chiriași, părerea specialiștilor pare să fie unanimă. Primul lucru pe care l-au luat în calcul chiriașii a fost acela de relocarea într-un spațiu nou. Primele companii care au făcut asta au fost cele mici, pentru care mutarea într-o clădire nouă nu a reprezentat un efort logistic foarte mare.
Citeste si:
”Companiile mici au fost cele care au acționat primele în luarea unor măsuri de adaptare la noile condiții, motivul fiind ușor de intuit, numărul mai mic de angajați și spațiile nu foarte mari de care aveau nevoie oferindu-le posibilitatea de a acționa mai rapid”, ne-a spus Mike Hapoianu, general manager, MINDSPACE Romania & Polonia, furnizor de soluții de spații de birouri flexibile.
Potrivit acestuia, una dintre soluțiile luate de companii mici a fost mutarea dintr-un spațiu mai mic, pe care-l ocupau fie în vile, fie în clădiri de birouri mai mici, către clădirile mari din Capitală.
De aceeași părere este și Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance, furnizor de produse din ipsos și sisteme de gips-carton, care a raportat o creștere a afacerilor în contextul reamenajării spațiilor de birouri.
Citeste si:
”Remodelarea spațiilor de birouri existente este cel mai adesea în strânsă legătură cu ritmul de relocare a chiriașilor. Fiecare relocare aduce un nou chiriaș care va dori să personalizeze spațiul conform propriilor specificități. În contextul actual, în care telemunca este din ce în ce mai prezentă, putem observa o tendință de restrângere a spațiilor de tipul «open space» prin realizarea unor compartimentări”, ne-a explicat acesta.
Compartimentarea spațiului de lucru a venit nu numai ca metodă de a crea spații personale pentru angajați ci și din cauză că închirierea unei suprafețe mai mari nu fost o soluție pentru toată lumea.
Potrivit CEO-ului Decor Floor, pentru a acomoda același număr de angajați ar fi nevoie de 40% mai mult spațiu. Astfel, este ușor de intuit că varianta compartimentării este mult mai atractivă decât închirierea unor suprafețe mai mari pentru a oferi spațiu personal necesar pentru fiecare angajat. Mai ales în condițiile în care prezența la birou în această perioadă a tuturor angajaților în același timp este exclusă.
Referitor la compartimentări, cei de la Workspace Studio, companie specializată în amenajări ergonomice pentru birouri, care a resimțit impactul pozitiv în afaceri adus noile tendințe din piața de birouri, au spus că, pentru a facilita lucrul în echipă, colaborarea și schimbul de idei, numărul de separeuri crește, însă nu sub forma unor camere cu pereți, ci ca zone delimitate, cu elemente decorative și de mobilier și cabine acustice.
Citeste si:
Se schimbă modul în care arată birourile
Octavian Moroianu spune investițiile în componenta de wellbeing vor crește și mai mult în era post-pandemie. Totodată, aceste investiții vor crește și datorită concurenței pe piața muncii, companiile fiind conștiente că aceste componente le ajută în a-și crește atractivitatea ca angajator.
Oamenii nu mai vor să revină în spații de birouri monotone. - Octavian Moroianu, Decor Floor
Cei de la Etex Building Performance au sesizat și ei această tendință, companiile încurajând revenirea la birou a angajaților prin amenajarea unor spații atractive cu elemente împrumutate din zona rezidențială. O atenție sporită pare să fie dată și sistemelor de ventilație, care au fost regândite pentru a asigura un flux mai mare de aer proaspăt.
”Preferințele se îndreaptă pentru materiale ușoare, cu montare rapidă care răspund cerințelor de asigurare a confortului acustic, având în același timp o estetica plăcută. De asemenea, există un interes crescut pentru asigurarea calității aerului din încăperi.”, ne-a mai spus Andrei Popa.
Citeste si:
Regândirea spațiilor de birou este remarcată și de cei de la Workspace Studio, care după un an complicat pentru angajatori și angajați deopotrivă, munca a devenit mai flexibilă atât din perspectiva orelor de program, cât și din cea a locului din care se desfășoară. Birourile se reinventează ca spații destinate colaborării fizice sau virtuale.
„Deservind un număr mai redus de angajați care vin zilnic la birou, se integrează spații mai largi, o ventilare foarte bună a aerului și materiale de calitate, care permit o igienizare constantă”, declară Horațiu Didea, Managing Partner Workspace Studio.
Cei de la Skanska au spus că, pentru o siguranță sporită a spațiilor de lucru și adaptarea lor la provocările realității actuale, au recurs la ajustarea clădirilor prin implementarea unui plan de măsuri sanitare și de dezinfectare, precum și a unui management al calității aerului în birouri, dar și a unor soluții avansate pentru a reduce contactul prin atingere a suprafețelor. Aceste măsuri și protocoale de siguranță au fost implementate pentru a permite menținerea unor reguli de distanțare socială adecvate și pentru a-i ajuta pe oameni să fie în siguranță.
Citeste si:
Bugetele alocate cresc, în condițiile în care clienții cer materiale de calitate
Un alt aspect menționat de specialiști a fost cel al utilizării unor materiale mult mai bune în ceea ce privește lucrările de reamenajare a spațiilor de lucru.
”Din perspectiva noastră (Etex Building Performance – n.r.) observăm o preferință pentru utilizarea unor materiale și soluții de calitate și care asigură posibilitatea instalării rapide fără a perturba activitățile din spațiile modificate”, ne-a explicat Andrei Popa.
”Un aspect pozitiv în această perioadă este acela că au fost unii chiriași care au impus anumite standarde din punctul de vedere al calității materialelor sau al nivelului de dotare al clădirilor”, a declarat și Octavian Moroianu.
”Companiile investesc mai mult în calitate și în design care să asigure mediul propice pentru socializare, conectare, inovație și luarea deciziilor. Mai mult decât atât, spațiile trebuie să asigure condiții de muncă în siguranță și sănătatea angajaților, de aceea materialele de calitate, care suportă curățare și igienizare repetată sunt mai căutate ca oricând”, explică și Horațiu Didea, managing partner al Workspace Studio.
Potrivit datelor Workspace Studio, companiile care au demarat proiecte de reamenajare a birourilor s-au îndreptat mai mult ca niciodată către produse cu calitate ridicată, investiția medie într-un post de lucru crescând cu circa 20% față de 2019 și depășind 1.800 euro/post de lucru.
Octavian Moroianu ne-a spus că Decor Floor are clienți care chiar au crescut considerabil bugetele de amenajare a spațiilor de birouri.
”Putem da exemplu unui client cu care lucrăm de zece ani și care și-a dublat bugetul pentru a aduce spațiul de lucru la nivelul standardelor de astăzi”, ne-a mai spus acesta.
Sistemele de automatizare o soluție pentru a limita contactele în spațiile comune
Potrivit CEO-ului Decor Floor, instalarea unor sisteme automatizate s-a numărat printre soluțiile la care clienții cu care au lucrat au apelat.
Totuși, numărul clădirilor care sunt echipate cu sisteme inteligente este extrem de redus la nivelul Capitalei, reprezentantului Decor Floor, afirmând că, în acest moment circa 90% dintre spațiile de birouri din București deja livrate vor avea nevoie de investiții în componentă de Internet-of-Things.
„Cum în această perioadă principalul obiectiv a fost acela de a reduce riscul de infectare, avem clienți care au apelat la si sistemele «no touch». Din momentul în care ai intrat în clădire, de la ușa rotativă și până ajungi la tine în birou, nu vei mai fi nevoit să atingi nimic”, a mai spus Moroianu.
Aceste sisteme pot fi instalate oriunde. De la sistemele de acces în clădire automatizate, până la obiectele sanitare din toalete, toate putând fi acționate pe bază de senzori. Inclusiv accesul în grupurile sanitare se poate face prin sisteme de automatizare.
La soluțiile de tehnologie au apelat și cei de la Skanska în clădirile din portofoliul, prezentând unor clienți chiar și concepte de clădire „no touch”.
”Adaptarea la noile condiții a necesitat investiții în special în echipamente, inclusiv în cele high-tech, precum sistemul de scanare a temperaturii corporale sau înregistrarea și accesul fără contact uman. De asemenea, au fost achiziționate echipamente de protecție personală, precum măștile. Au fost suplimentate produsele pentru dezinfecție, dispensere, covor dezinfectant, foliile nanoseptice. Au fost necesare investiții în ajustarea unor spații, semnalistică, informarea celor aflați în clădire”, ne-au explicat reprezentanții companiei.
Cum au încercat chiriașii să-și reducă din costuri
Odată cu aceste relocări sau cu reînnoirea contractelor, tot mai mulți chiriași au căutat metode să reducă din cheltuielile lor curente. Dacă înainte, tot mai mulți chiriași alegeau să se ocupe ei de administrarea propriilor spații, apelând la serviciile altor prestatori, tot mai mulți chiriași ales să paseze responsabilitatea, înapoi către proprietarii clădirilor de birouri.
”Clienții au venit și ne-au cerut să ne ocupăm noi de tot. Nu au mai vrut să se ocupe ei de mentenanță, de curățenie, de reparații și așa mai departe. Cum nu mai vin la birou toți angajații, nu mai aveau de ce să se ocupe individual de astfel de probleme, ocazie cu care au putut să-și reducă semnificativ costurile”, ne-a explicat Hapoianu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
