O modalitate prin care tot mai multe companii din România au reușit să-și stimuleze afaceri în ultimii ani a fost reprezentată de accesarea fondurilor nerambursabile pe anumite proiecte care s-au încadrat în programele de finanțare europeană sau guvernamentală de profil.
Cum autoritățile europene și naționale continuă să pună la dispoziția antreprenorilor astfel de fonduri pentru a-și crește afacerile sau chiar de a deschide o afacere nouă, accesarea de fonduri nerambursabile va rămâne un motor important pentru comunitatea de business.
Pentru a afla mai multe despre accesarea fondurilor nerambursabile am discutat cu Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors, companie specializată în accesarea de fonduri nerambursabile, care a atras în 2020 a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de circa 100 milioane euro.
Putem menționa de la bun început că aceste aspecte pot fi valabile și pentru alte domenii, nefiind un set de reguli și pași aplicabili exclusiv sectorului de construcții. Totodată, în mare parte, cam aceleași condiții sunt valabile și pentru fondurile europene, cât și cele din programele guvernamentale naționale.
Citeste si:
Ce fel de firme se califică pentru a obține finanțarea europeană
Potrivit Roxanei Mircea, eligibile pentru finanțare sunt toate formele de companii (SRL, SA, PFA șamd), nu există nici limitări legate de numărul de angajați sau piața căreia ne adresăm, însă fiecare axă de finanțare vine cu un set de reguli stricte pentru a putea accesa fondurile nerambursabile.
În funcție de axa disponibilă, există soluții de finanțare inclusiv pentru startup-uri, cum este, de exemplu, Schema reglementată de HG 807/2014, destinată proiectelor de investiții de minimum 1 milion euro, pentru care companiile pot primi până la 50% fonduri nerambursabile, Start-up Nation sau Măsura 6.2 - dedicată dezvoltării activităților non-agricole în mediul rural și care acordă granturi mici de circa 50.000 - 70.000 euro.
Citeste si:
Restul axelor de finanțare solicită minimum un an fiscal de activitate și neapărat profit, dar și capitaluri proprii pozitive, pentru a nu intra în zona unei companii aflate în dificultate.
Sunt axe, precum Măsura 2 a Programului Operațional Regional (POR), care punctează indicatori financiari foarte buni, așadar condițiile sunt mult mai riguroase.
De unde încep căutările când vreau să obțin finanțare europeană
Înainte de toate, spune Roxana Mircea, compania interesată de accesarea fondurilor nerambursabile trebuie, înainte de toate, să definească un proiect profitabil, pe care știe clar că va avea clienți.
Apoi ar trebui realizată cel puțin o schiță de venituri, cheltuieli, analizată concurența, clienții, o documentare temeinică pe portaluri de specialitate și să identifice noutăți pe site-urile Ministerelor.
Citeste si:
În plus, participarea la evenimente sau webinarii, unde sunt prezenți consultanți specializați pe axa de finanțare dorită, poate aduce informații importante planului de atragere de finanțări nerambursabile.
De ce acte s-ar putea să avem nevoie
În funcție de axa de finanțare, se solicită fie doar deviz general și pe obiect, fie studiu de fezabilitate, oferte pe echipamente etc.
Potrivit reprezentantului REI Finance Advisors, sunt axe mai simple, cum este Schema reglementată de HG 807/2014, dar și altele mai complexe, care solicită oferte pentru echipamentele din proiect.
Este, totodată, necesară și deținerea unei semnături electronice, copie CI, bilanț an anterior, descrierea companiei, o listă cu top 10 clienți și furnizori, descrierea și fluxul tehnologic ale proiectului, categorii de produse vândute, piață etc.
Citeste si:
Unde depun actele și la ce trebuie să fiu atent
După pregătirea cererii de finanțare și a planului de afaceri se depun proiectele, fie în format hârtie (HG 807/2014), fie online pe portalurile Ministerului Fondurilor Europene sau Ministerului Dezvoltării, în funcție de sursa de finanțare, fie ea europeană sau guvernamentală.
După depunere trebuie urmărită cu atenție corespondența din partea Ministerului, în care se poți primi cereri de clarificări, aprobare proiect sau respingere, după caz.
„Este vital să fim atenți ca documentele obligatorii să fie depuse corespunzător, apoi la grila de punctaj, ce putem face ca să ne optimizăm punctajul și să ne maximizăm șansele de a obține finanțarea dorită. Apelarea la un consultant specializat și cu experiență în depunerea de proiecte nerambursabile este o soluție pentru atingerea unui scor ridicat și putea accesa finanțarea solicitată”, ne-a mai spus Roxana Mircea.
Citeste si:
Ce obligații pot apărea după obținerea unei finanțări
În mod evident, obținerea fondurilor vine cu o serie de responsabilități, antreprenorii fiind obligați să cheltuie banii alocați conform planului prezentat, dar să se asigure și de respectarea celorlalte
De exemplu, la Schema de finanțare reglementată de HG 807/2014 avem obligația menținerii numărului mediu de angajați din ultimele 12 luni și plata de impozite și taxe în același cuantum cu grantul primit, timp de 5, maximum 7 ani.
Pe Programul Operațional Regional (POR) avem obligația de a îndeplini aspectele care au fost punctate în grila de punctaj: anumiți indicatori financiari de rentabilitate, angajarea de persoane defavorizate, crearea de infrastructură adecvată pentru persoanele cu dizabilități.
”Recomandăm pregătirea din timp a planului de afaceri, solicitarea unui certificat de urbanism și pregătirea studiului de fezabilitate - dacă avem componentă de construcții; pregătirea cofinanțării, realizarea unei evaluări de către bancă, pentru a construi un proiect plecând de la capacitatea de cofinanțare a companiei și apoi alegerea unui consultant cu experiență care oferă garanția depunerii unui proiect corect și complet”, ne-a mai explicat Roxana Mircea.
Citeste si:
După momentul publicării ghidului consultativ, trebuie acordată atenție și timp pregătirii proiectului. Prin depunerea unui proiect corect și complet este necesar să ne asigurăm că achiziția anumitor echipamente este potrivită pentru business și că se vor putea respecta condițiile asumate prin contractul de finanțare, pe o durată de 3-5-7 ani, cât durează perioada de monitorizare. În general sunt 3 ani, dar pe HG 807/2014 sunt 5 ani și se poate prelungi la 7 în cazul neplății taxelor.
(Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors)
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
