Vestea că un accident nuclear ar putea avea loc sau că evenimentul Cernobîl s-ar putea repeta a ridicat nivelul de alertă la nivel mondial. Pentru a se proteja de un asemenea moment, românii (mai ales cei care își amintesc de explozia de la Cernobîl) au luat cu asalt farmaciile și au început să caute locuri de unde pot achiziționa iod (iodură de potasiu), substanță cunoscută pentru efectele sale împotriva radiațiilor. Însă medicii avertizează: iodura de potasiu nu se ia preventiv, deoarece poate provoca afecțiuni care necesită chiar și intervenții medicale de urgență.

”Iodura de potasiu NU se ia preventiv sau profilactic. În primul rând, este utilă doar pentru izotopul IOD 131, nu este universal valabilă pentru toate atacurile. Substanța se ia în primele ore de la incidentul nuclear și este furnizată de autoritățile statului. În plus, iodura protejează doar tiroida, nu întreg organismul”, a declarat dr. Radu Țincu, medic primar ATI, Spitalul de Urgență București (Floreasca), pentru Wall-Street.

Medicul a precizat că niciun stat nu are rezerve suficiente de iodură de potasiu, deoarece este și o substanță care se produce cu ușurință și care nu poate fi folosită în tratarea altor afecțiuni.

Țincu mai spune și că administrarea în avans a medicamentului poate cauza tulburări endocrinologice serioase, cum ar fi:

  • hipertiroidism,
  • modificări ale metabolismului,
  • afecțiuni ale funcției cardiace, care necesită intervenție medicală.

Cum funcționează iodul și de ce ne ajută în cazul unui incident nuclear

Laurențiu Belușică, medic chirurg la Spitalul Orășenesc Găești, a explicat faptul că iodura de potasiu are rolul de a bloca tiroida, pentru ca aceasta să nu absoarbă iodul radioactiv emanat în cazul unui incident nuclear.

Retail jobs

”Iodura este benefică dacă au loc accidente domestice, precum cel din 1986, de la Cerbonîl. În cazul bombelor atomice, efectul acesteia este mult redus, deoarece pentru astfel de bombe se folosește uraniu, de obicei, deoarece acesta are un efect distructiv mult mai mare”, a declarat medicul, într-o discuție Wall-Street.

Medicina de război în România: ”România nu e pregătită nici pentru un cutremur, darămite pentru un război"

Războiul din Ucraina, așa zisa ”operațiune specială” a lui Vladimir Putin, a șocat întreaga comunitate internațională. România simte efectul conflictului armat prin prisma numărului de refugiați, care se înghesuie la graniță, fiind nevoiți să fugă din calea armelor.

În plus, statul român s-a angajat să ajute Ucraina prin tratarea răniților în spitalele din țara noastră. Va produce acest aspect dezechilibre la nivelul sistemul medical românesc, încă ”amețit” de impactul pandemiei?!

Citeste si:
Isteria pastilei de iod. USR: Rafila seamănă panică în rândul...
Isteria pastilei de iod. USR:...

”Nu putem spune că tratarea răniților de război va produce dezechilibre în sistemul românesc de sănătate. Totuși, depinde și de numărul lor. Însă este normal ca răniții să fie redirecționați către țările vecine, în cazul de față, România. Pe de altă parte, nu doar România face parte din acest contigent de țări care ajută Ucraina. În plus, dacă numărul răniților va crește exponențial, cu siguranță vor fi contactate și alte țări, mai îndepărtate”, a adăugat Țincu.

De asemenea, Belușică a precizat că răniții de război nu vin ca urgențe în România sau spitale din alte state, ei vin pentru tratament post-operator.

”Răniții de război nu vin cu schija în picior sau cu glonțul nescos. Sunt tratați de urgență la nivelul țării în cauză, după care sunt transportați pentru tratament post-operator și îngrijiri medicale pentru două-trei săptămâni. Dar dacă nu ne-am aglomerat până acum, înseamnă că Ucraina s-a descurcat”, a explicat acesta.

Citeste si:
Centrala nucleară din Zaporojie, în pericol din cauza rușilor
Centrala nucleară din...

Însă chirurgul atrage atenția asupra faptului că România nu e pregătită pentru medicina de război, precizând că nu există instrucția, materiile și personalul medical necesar.

”Războiul poate genera zeci de mii de victime într-un timp foarte scurt, iar rănile pot fi dintre cele mai grele. În plus, e nevoie de o echipă multidisciplinară: chirurg, ortoped, neurochirug sau urolog. Spitalele trebuie coordonate, spitalele mari vor deveni spitale de linie, iar cele mici, ca cel pe care îl conduc eu, vor trata pacienți evacuați, care au primit deja primul ajutor. Însă România nu e pregătită nici pentru un cutremur, darămite pentru un război”, a conchis medicul chirurg.

Pe 24 februarie, a început ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin insistă că țara vecină României trebuie demilitarizată și denazificată. Urmărește evoluția evenimentelor AICI.

Citeste si:
Specialiști: UE ar putea avea cea mai mică recoltă de porumb din...
Specialiști: Uniunea...

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri