Nivelul de poluare din marile orașe reprezintă un pericol pentru locuitori, iar experții avertizează că nu doar bolile respiratorii sunt o consecință a expunerii la particulele fine. Prezentă la cea de-a treia ediție a evenimentului Sustenabil Zi de Zi, Beatrice Mahler, Manager în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Medic primar pneumolog, a vorbit despre pericolele expunerii la poluare în dezvoltarea bolilor grave.
Influența poluării aerului asupra sistemului respirator este un subiect pe care l-am mai abordat în mai multe articole. Printre descoperirile făcute de cercetători se numără aceea că emisiile de carbon, precum cele provenite de la mașini, pot cauza mutația celulelor aflate în plămâni și le pot transforma în unele canceroase.
Poluarea cauzează și alte tipuri de boli decât cele respiratorii
Beatrice Mahler spune că mediul poluant în care trăim are un impact asupra fiecărei celulă din organism și există chiar și o legătură între bolile pe care le putem dezvolta și poluanții cu care noi intrăm în contact.
„Va trebui să găsim un nou algoritm pentru a identifica legătura între afecțiunile pe care le avem , evoluția lor mai rapidă spre acutizare sau spre deteriorarea organismului și factorii poluanți care nu sunt unici. Nu ne expunem doar la PM 2.5 sau la monoxid de azot sau la ozon, sunt o serie de factori care impactează organismul și care aduc efect diferite în funcție de fiecare om”, a precizat Beatrice Mahler în cadrul evenimentului Sustenabil Zi de Zi.
Particulele de dimensiuni foarte mici, în special cum sunt cele PM 2.5, pătrund foarte ușor în plămâni și pot ajunge chiar și în sânge, ceea ce duce la inflamarea organismului și crește riscul dezvoltării bolilor. Practic, atunci când respirăm constant un aer poluat, spune Beatrice, trăim într-un organism inflamat în fiecare zi, iar astfel apar și bolile sau afecțiunile respiratorii, dar și bolile cardiovasculare.
Într-un studiu realizat anul trecut de o echipă amplă de cercetători din care a făcut parte și specialistul în pneumologie, au fost preluate datele înregistrate de zece stații din București care măsoară calitatea aerului. Cercetătorii au determinat că nivelul de poluare determinat de particulele PM 2.5 și PM 10 nu era monitorizat constant de aceste stații, însă perioada analizată, care a cuprins ultimii cinci ani, a inclus și pandemia de COVID-19.
„Excluzând perioada respectivă, avem două momente când nivelul de poluare este foarte crescut și avem și un număr mare de infecții respiratorii toamna, octombrie-decembrie și februarie-martie; în lunile de vară, nivelul de poluanți scade ușor”, precizează Beatrice Mahler.
Citește articolul complet pe green.start-up.ro la ACEST LINK.
