Un studiu realizat de echipa de consultanta Deloitte pentru Roche Romania, membru in Coalitia pentru Sanatatea Femeii, evidentiaza necesitatea introducerii unui program de screening pentru cancerul de san in conditiile in care Romania este una dintre putinele tari europene care nu au implementat un astfel de program populational.
Studiul are ca obiective specifice determinarea costurilor totale actuale generate de cancerul de san pentru bugetul de sanatate, dar si ca procent din PIB, precum si estimarea impactului introducerii unui program de screening pentru cancerul de san in Romania.
Astfel, costurile totale generate de cancerul de san pentru bugetul national la nivelul anului 2017, au fost de peste 1,2 miliarde lei (aproximativ 270 milioane euro), pentru un numar de peste 114.000 paciente. In calculul acestor costuri au fost avute in vedere atat costurile directe (costurile cu serviciile oferite in asistenta medicala primara, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic si costurile cu reconstructia mamara) cat si cele indirecte generate de concediile medicale, prestatiile sociale pentru handicap, productivitatea pierduta prin incapacitate temporara de munca, handicap si deces prematur la varsta activa, dar si costurile adiacente ale apartinatorilor pacientelor.
Citeste si:
La nivelul anului 2017, costurile totale anuale aferente cancerului de san in Romania reprezinta, asadar, aproximativ 0,16% din PIB. Studiul a reliefat ca aproximativ 70% din costurile aferente cancerului de san intr-un an sunt costuri economice si societale indirecte si doar 30% sunt costuri medicale.
90% din cazurile noi de cancer de san din Romania sunt diagnosticate in stadii avansate de boala (II, III, IV). In schimb, in tari in care screeningul populational organizat este implementat de o perioada de peste 10 ani, 70-80% din cazurile noi sunt descoperite in stadii initiale de boala (0, I si II).
Investitia anuala directa (incluzand si costurile de promovare) necesara unui program national de screening populational organizat, cu o rata de participare de 70%, se estimeaza pentru anul 2027 ca va ajunge la 29 de milioane de euro. Beneficiile punerii in practica a unui astfel de proiect depasesc insa componenta financiara, atat prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cat si prin impactul social si uman.
Citeste si:
In cazul implementarii unui program de screening populational, numarul de femei salvate in urmatorii 10 ani ar fi de aproximativ 23% din numarul de femei nou diagnosticate, raportat la nivelul anului 2017. Sansele de supravietuire pentru o femeie ar creste cu 30% ca urmare a implementarii acestui program pentru o perioada de 10 ani. Cu alte cuvinte, la fiecare 10 femei nou diagnosticate cu cancer de san la sfarsitul perioadei de screening traiesc cu doua mai mult decat inainte de screening.
Totodata, investitiile necesare in asistenta ambulatorie cresc accentuat in cadrul unui program de screening, dar in acelasi timp costurile individuale de spitalizare si tratament se eficientizeaza deoarece se estimeaza ca majoritatea cazurilor nou identificate sunt in faze incipiente ale bolii, cand nevoia de spitalizare indelungata ar fi mai mica si tratamentul administrat mai redus.
Citeste si:
In acelasi sens, deoarece costul mediu de tratament oncologic al unei femei cu cancer de san in stadiu I este de trei ori mai mic decat costul mediu de tratament al unei femei aflate in stadiul IV de boala, impactul pozitiv al programului de screening se observa si in scaderea ponderii costului tratamentului in costurile directe la finalul perioadei analizate, cu aproximativ o cincime fata de inceputul perioadei.
Acest impact pozitiv adus de implementarea programului de screening se traduce in concret prin scaderea cu aproximativ 22% a costul mediu individual de tratament oncologic (chirurgie / chimioterapie / hormonoterapie / terapie biologica / radioterapie).
La nivelul anului 2017, costurile indirecte (societale) estimate ale cancerului de san sunt de aproximativ 0,11% din PIB-ul Romaniei. Cea mai mare pondere in costurile indirecte o au costurile cu productivitatea potentiala pierduta prin decesele premature (50,7%), urmata de ponderea costurilor cu productivitatea scazuta prin incapacitatea de munca temporara sau definitiva a femeilor bolnave si apartinatorilor lor (35,2%).
Citeste si:
Studiul a fost realizat in perioada mai-septembrie 2017 si a utilizat date provenind de la institutiile publice cu responsabilitati in domeniul sanatatii. Estimarile cuprinse in acest studiu acopera o perioada de 10 ani, avandu-se in vedere intervalul de analiza 2017-2027.
Sursa foto: Shutterstock/ pim pic
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
