In cursul anului 2017 instantele au incuviintat adoptia a 1.252 de copii, la nivel national si a 29 de copii, la nivel international, potrivit datelor Registrului National pentru Adoptii (RNA).

Anul trecut, din totalul de 55.302 copii care au beneficiat de masuri de protectie speciala, 3.257 au fost declarati adoptabili, dintre care 1.248 de copii pe procedura adoptiei nationale si 2.009 copii, pe procedura adoptiei internationale.

Din totalul celor 3.257 de copii adoptabili, 903 erau incadrati in grad de handicap.

La finalul anului, situatia grupurilor de frati ce puteau fi adoptati impreuna era urmatoarea: doi frati adoptabili impreuna (359), 3 frati adoptabili impreuna (34) si 4 frati adoptabili impreuna (8) si un grup de cinci frati adoptabili impreuna.

Guvernul promite ajutoare...
Citeste si: Guvernul promite alocatii de hrana zilnica duble: de 8 lei la 16 lei

Din numarul total de copii adoptabili, 2.785 sunt stabiliti la asistenti maternali, 135 stau cu familii sau alte persoane, 11 copii stau la rude de pana la gradul 4, 155 de copii sunt stabiliti la case de tip familial si 171 stau in centre de plasament.

Numarul de familii si persoane atestate sa adopte s-a ridicat la 2.693, la finalul anului trecut.

Cele mai multe adoptii pronuntate de instante au fost in Bucuresti (156 de adoptii), Ilfov (79), Timis (55), Bihor (51), Brasov (43) si Galati (42).

Judetele in care au fost pronuntate cele mai putine adoptii au fost, anul trecut: Maramures (2), Botosani (6), Caras Severin (9), Harghita (10), Teleorman (10), Gorj (12), Mehedinti (12) si Covasna (14).

Circa 60 de minori romani,...
Citeste si: Peste 60 de copii neinsotiti, repatriati din 16 tari

Din cei 1.223 de copii adoptati pe procedura adoptiei nationale, 4 copii aveau sub un an, 879 de copii aveau intre unu si patru ani, 277 de copii aveau intre cinci si noua ani si 63 de copii aveau peste 10 ani; aceasta fiind varsta copiilor la data la care sentinta de incuviintare a adoptiei a ramas definitiva.

In functie de statul pe al carui teritoriu aveau resedinta obisnuita adoptatorii, acestia proveneau din urmatoarele tari: Canada, Chile, Franta, Germania, Italia, Spania, Statele Unite si Suedia.

In randul judetelor, in Iasi sunt cei mai multi copii in sistemul de protectie, fiind urmat de Vaslui, Bucuresti si Constanta. In ceea ce priveste adoptiile, Timis inregistreaza cele mai multe adoptii, fiind urmat de Vaslui, Bucuresti si Constanta. Astfel, cei mai multi copii ramasi in sistem sunt in judetele: Iasi, Vaslui, Bucuresti, Constanta, Bacau si Timis.

Numarul adoptiilor internationale a scazut de la 3.035, in anul 2000, la 407, in 2002, 251, in 2004, 7, in 2013 si 14, in 2014. In perioada 2006-2012 si in anii 2015 si 2016 nu s-a inregistrat nici o adoptie internationala.

,,Denuntatorul la Fisc", un...
Citeste si: ,,Denuntatorul la Fisc", un act de teribilism: cum functioneaza...

De asemenea, numarul copiilor adoptati, la nivel national, a scazut de la 1.710 in 1999, 1.422, in 2004, 752, in 2013 si 313, in 2016.

Procedura adoptiei interne

Potrivit legii, persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de pornografie infantila si infractiuni privind traficul de droguri sau precursori nu poate adopta. Nici persoana ori familia al carei copil beneficiaza de o masura de protectie speciala sau care este decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta.
Evaluarea adoptatorului sau a familiei.

Prima etapa in vederea adoptiei unui copil este evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in vedere obtinerii atestatului. In acest proces se realizeaza identificarea abilitatilor parentale, se analizeaza indeplinirea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum si pregatirea acestora pentru asumarea, in cunostinta de cauza, a rolului de parinte.

Odata cu evaluarea vor fi analizate si caracteristicile psihologice, sociale si medicale ale celorlalti membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc impreuna cu solicitantul, precum si opinia acestora cu privire la adoptie.

In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia in a carei raza teritoriala isi are domiciliul adoptatorul sau familia adoptatoare elibereaza atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.

Atestatul eliberat de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioada de 2 ani si se poate prelungi.

Rezultatele evaluarii se consemneaza intr-un raport final de evaluare a capacitatii de a adopta a solicitantului, care contine si propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se intocmeste in maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare si se comunica solicitantului. In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia emite dispozitia privind eliberarea atestatului. In cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare poate contesta decizia.

Deschiderea procedurii de adoptie

A doua etapa vizeaza deschiderea procedurii adoptiei. Planul individualizat de protectie a copilului are ca finalitate adoptia interna daca:

  • dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti ai copilului, in grija carora acesta nu a putut fi lasat din motive neimputabile parintilor, precum si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi gasite, nu realizeaza niciun demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie;
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala au trecut 6 luni si parintii firesti ai copilului si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi gasite, nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie;
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala au trecut 6 luni si parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea nu au putut fi gasite;
  • dupa instituirea masurii de protectie speciala, parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea care au putut fi gasite declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului si in termen de 30 de zile nu au revenit asupra declaratiei. Directia are obligatia inregistrarii acestor declaratii, precum si a celor prin care parintii si rudele pana la gradul al patrulea revin asupra declaratiilor initiale;
  • copilul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia ca finalitate a planului individualizat de protectie se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al acestuia.

Planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia si in situatia in care parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea, care au putut fi gasite, desi nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului, refuza sa semneze declaratia necesara.

Potrivirea dintre copil si persoana sau familia adoptatoare

Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei prin care se identifica si se selecteaza persoana sau familia atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale copilului, si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana sau familia adoptatoare.

Potrivirea se realizeaza acordandu-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum sase luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. In potrivire se includ numai acele rude si persoane care detin atestat valabil de persoana sau familie adoptatoare.

Procesul de potrivire include o componenta initiala si una practica si se realizeaza de catre compartimentul de adoptii si postadoptii din structura directiei, care, realizeaza un raport de potrivire.

Incredintarea in vederea adoptiei

Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa il adopte, astfel incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.
Incredintarea in vederea adoptiei se dispune de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului, pentru o perioada de 90 de zile. Odata cu admiterea cererii de incredintare in vederea adoptiei, instanta se pronunta si asupra incetarii masurii de protectie speciala.

In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, directia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si persoana sau familia careia i-a fost incredintat, intocmind in acest sens rapoarte bilunare.

Adoptatorul sau, optional, oricare dintre sotii familiei adoptatoare, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include si perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, precum si de o indemnizatie lunara, raportata la indicatorul social de referinta.

Incuviintarea adoptiei

Ultima etapa vizeaza incuviintarea adoptiei, proces care este de competenta instantelor judecatoresti.

Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare, in situatia adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, si, in cazul adoptiei copilului, de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv. In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei va fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului.

Monitorizarea postadoptie

Monitorizarea postadoptie reprezinta etapa ulterioara incuviintarii adoptiei prin care se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori in vederea integrarii depline a copilului in familia adoptatoare si identificarii precoce a eventualelor dificultati ce pot sa apara in aceasta perioada.

In cazul adoptiei interne, adoptatorul sau familia adoptatoare, cat si adoptatul au resedinta obisnuita in Romania.

In cazul adoptiei interne, monitorizarea postadoptie se realizeaza de catre directia de la domiciliul copilului, care are obligatia intocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.

Sursa foto: Shutterstock