Pasaje pietonale, parcuri sau esplanade, locuri de intalnire sau de promenada, sunt acele spatii care joaca un rol esential in comunitate in special prin prisma faptului ca oamenii le frecventeaza, le vad zilnic si le aleg pentru momente din vietile lor.
Ideea campaniei de anul acesta a pornit de la un studiu realizat pentru Unilever1 in care se arata ca nivelul de fericire al oamenilor care traiesc in locuri curate este mai ridicat. Sociologul Dr. Alexandru Zodieru explica legatura dintre starea de spirit a oamenilor si mediul inconjurator si influenta pe care o are acesta asupra vietii fiecaruia dintre noi.

1. In ce masura mediul in care locuiesti si aspectul estetic al acestuia iti poate influenta starea de spirit?

Aspectul estetic al mediului in care locuim influenteaza starea de spirit individuala si starea de spirit a intregii comunitati. In contextul actual al suprapopularii asezarilor urbane de mari dimensiuni, pastrarea unui aspect estetic al locurilor publice si a locuintelor proprii devine o provocare pentru fiecare locuitor.
Numeroase studii internationale indica influenta mediului inconjurator asupra starii noastre de sanatate perceputa. Daca locuim, lucram si ne relaxam in spatii curate si placute privirii starea noastra de sanatate psihica si fizica este mentinuta la nivelul optim sau, in anumite cazuri, imbunatatita.
Starea de spirit este influentata de sanatatea resimtita de fiecare persoana. Astfel, aspectul estetic al mediului inconjurator aduce beneficii intregii comunitati prin intermediul starii de bine generata la nivel individual.

2. Exista studii care reflecta legatura dintre impactul mediului inconjurator asupra unei comunitati? Daca da, care sunt concluziile acestora?

Deficitul comercial, in...
Citeste si: Deficitul comercial, in crestere in primele doua luni

Studii privind impactul mediului inconjurator asupra comunitatii au fost realizate in mai multe tari europene si non-europene. Cult Market Research a intrebat 420 de romani (aprilie 2018) cum considera ca influenteaza curatenia viata oamenilor. Dintre acestia 93% au sustinut ca un mediu curat are un impact pozitiv in viata lor si, implicit, in viata comunitatii din care fac parte. Pentru fiecare dintre aceste persoane curatenia joaca un rol esential in mentinerea tonusului cotidian si a puterii de a face fata provocarilor.
Un studiu realizat in Barcelona a demonstrat ca persoanele care au beneficiat de proiecte de restaurare si de creare unor spatii urbane publice noi au raportat o stare de sanatate mai buna si o imbunatatire a comunicarii in cadrul comunitatii.2
In Australia a fost demarat un studiu ce compara activitatile desfasurate in doua parcuri in doua momente cheie. Unul dintre parcuri a trecut printr-un proces de infrumusetare de-a lungul unui an, iar celalalt parc a fost pastrat in starea initiala, nesuferind modificari. Dupa terminarea lucrarilor de reabilitare, un numar mai mare de locuitori au vizitat parcul (in special impatimitii exercitiilor fizice) si numarul de vizitatori ai parcului neinfrumusetat a scazut. Utilizarea parcului dupa infrumusetare a adus beneficii la nivel individual si la nivel de comunitate.3
Un alt studiu ce viza domeniul educational a concluzionat ca mediul inconjurator si obiectele placute privirii ajuta la reducerea absenteismului la nivelul facultatii.4 Prezenta studentilor la cursurile in spatii estetice se traduce prin adulti mai responsabili, mai sanatosi si mai atenti la comunitatea din care fac parte.
Un proiect de cercetare a identificat ideea ca infrumusetarea spatiilor publice prin proiecte la nivel local este considerata de locuitori o oportunitate gratuita de redescoperire a comunitatii si de implicare in viata acesteia.5
Rezultatele acestor studii confirma legatura dintre mediul inconjurator placut privirii si bunastarea generala a comunitatii. De aceea, locurile propuse pentru a fi curatate in cadrul campaniei „Cif Curata Romania”, au fost alese in functie de importanta pe care o au pentru comunitate si nivel de frecventare. Cu cat oamenii vad mai multe locuri infrumusetate si cu un aspect estetic placut, cu atat nivelul lor de fericire raportat este mai mare.

3. Tinand cont de valorile societatii contemporane, ce legaturi se pot stabili intre oameni si locurile/lucrurile care ii inconjoara?

Odata cu cresterea noilor generatii, a schimburilor interculturale si a experientelor de mobilitate, setul valoric al societatii romanesti a inceput sa migreze catre valorile post-materialiste. Acestea orienteaza individul catre sine si catre obtinerea unor beneficii mai mari in viata prin trairea unor experiente ce se desprind de bunastarea financiara pura. Acest tip de valori vizeaza si relatia individului cu frumosul si cu mediul inconjurator.
Insa, simtul proprietatii ramane o piatra de temelie in ansamblul de valori care ghideaza societatea romaneasca actuala. De aceea, Romania este o societate aflata la intersectia valorilor materialiste cu cele post-materialiste.
Pretuirea locuintelor proprii implica o atentie sporita pe care romanii o acorda acestora, in vederea pastrarii lor intr-o stare cat mai buna. De asemenea, simtul de proprietate intareste relatia dintre oameni, obiecte aflate in posesie si locurile in care acestea se afla.
In acest nou context a migratiei valorice timide catre post-materialism putem spune ca locurile si lucrurile joaca rolul unor ancore simbolice. Toposurile au incarcaturi mai degraba spirituale si pot ancora individul, oferindui o serie de simboluri si repere culturale, istorice si sociale. Spatiile si locurile din comunitate au incarcaturi valorice care in timp si prin atribuire de semnificatie devin parte din istoria comunitatii in care se afla.

4. Campania „Cif Curata Romania” are ca obiectiv infrumusetarea locurilor care au o insemnatate functionala (si nu numai) pentru comunitatile locale. Cat de importante sunt aceste spatii cu rol social (de exemplu: parcuri, piete sau puncte de intalnire)?

Romania a exportat produse...
Citeste si: Romania, export de produse medicale si farmaceutice de 640 mil. euro

Spatiile comune, cu rol social, reprezinta inimi ale comunitatilor locale. Parcurile, pietele si cele mai cunoscute puncte de intalnire pot purta de asemenea o bogata incarcatura istorica pentru membrii comunitatilor. Inimile comunitatilor reprezinta acele locuri care inlesnesc comunicarea dintre locuitori, care au capacitatea de a fi purtatoare a amintirilor acestora si de a le transmite mai departe ca mostenire generatiilor care vor urma.
Tocmai de aceea se identifica importanta mentinerii acestor inimi ale comunitatii cat mai ingrijite si curate pentru membrii actuali ai comunitatii, pentru generatiile viitoare, dar si pentru turistii care se pot bucura de aceste spatii cu rol social. Este incurajata si colaborarea dintre indivizi pentru mentinerea acestor spatii comune. In orasele din campania „Cif Curata Romania” au fost alese pentru a fi infrumusetate locuri cu rol social, comune. La Iasi, voluntarii ieseni si castigatorii campaniei au curatat fatata Casei de Cultura a Studentilor, un loc de referenta in special pentru comunitatea studenteasca din oras, dar si pentru tineri, in general, care aleg acest loc ca spatiu de intalnire. La Sinaia, intelegerea asupra spatiilor publice impartasite comun este mai bine exemplificata prin faptul ca aici a fost curatata o portiune din esplanada din centrul statiunii. La actiunea efectiva de curatare s-au implicat atat voluntari locali, cat si turisti, care au simtit oportun sa contribuie la infrumusetarea acestui spatiu. Desi nu face parte din propria comunitate, esplanada este un loc de care toti turistii dispun prin simpla vizitare a orasului si astfel cei prezenti s-au simtit responsabili si s-au implicat. Am asistat la un transfer de semnificatie si sentiment de apartenenta prin simpla asociere si impartasire a unor valori comune.

5. Cum poate fi influentata viata si traiul oamenilor de curatenia sau de lipsa acesteia din mediul in care traiesc?

Dincolo de aspectele care tin de sanatatea indivizilor, curatenia mediului inconjurator si spatiile bine aranjate contribuie la starea de bine a membrilor comunitatilor. Tocmai de aceea, la nivel comunitar, sunt mobilizate resurse umane, materiale si de timp pentru a mentine spatiile comune curate si ingrijite.
Un spatiu de trai curat si estetic contribuie la bunastarea psihologica si fizica a locuitorilor prin imbunatatirea starii de sanatate autoevaluata, a starii de spirit si prin scaderea nivelului de stres. Alt beneficiu il reprezinta mentinerea unei atitudini pozitive fata de comunitate, ceea ce contribuie la cresterea sentimentului de apartenenta in cadrul acesteia.
Rezultatele unui studiu amplu la nivel european care a implicat 5600 de adulti din 8 orase europene sustin ca o calitate scazuta a conditiilor de locuire si o calitate indoielnica a cartierului influenteaza in mod negativ starea de spirit a rezidentilor.6
O comunitate in care membrii simt ca se regasesc cu adevarat este o comunitate cu un grad de coeziune crescut, in care locuitorii se implica activ si doresc sa contribuie la mentinerea unui spatiu curat si ingrijit, spre beneficiul tuturor.

______________________________

Romania a exportat lemn si...
Citeste si: Romania a exportat lemn si pluta in valoare de 394,4 milioane euro

1Cf. studiului „Cum un mediu mai frumos ne impacteaz� starea de bine”, comandat de Cif � i dezvoltat de Unilever Global, în colaborare cu Dr. Simon Moore (Expert-psiholog, Societatea Britanic� de Psihologie).

2Roshanak Mehdipanah, Davide Malmusi, Carles Muntaner, Carme Borrell. An evaluation of an urban renewal program and its effects on neighborhood resident’s overall well-being using concept mapping. Health & Place, Volume 23, September 2013, Pages 9–17.

3Jenny Veitch, PhD, Kylie Ball, PhD, David Crawford, PhD, Gavin R. Abbott, G Dip Psych, Jo Salmon, PhD. Park Improvements and Park Activity: A Natural Experiment. American Journal of Preventive Medicine Volume 42, Issue 6, June 2012, Pages 616–619

4R Sommer and H Olsen, The Soft Classroom, Environment and Behavior, 12, 1, 3-16, 1980.

5ROBIN PHILIPP, AESTHETIC QUALITY OF THE BUILT AND NATURAL ENVIRONMENT: WHY DOES IT MATTER? http://artsaccessinternational.org/wp-content/uploads/2012/02/VENICERobinPhilippwebNational-Environment.pdf

6McKenzie L Jones-Rounds, Gary W Evans, Matthias Braubach. The interactive effects of housing and neighbourhood quality on psychological well-being. J Epidemiol Community Health jech, 2013.