Corelatia directa dintre lipsa investitiilor si saracie, demonstrata odata in plus. Judetele cu cei mai multi beneficiari ai venitului minim garantat (forma de asistenta sociala pentrui cei fara venituri) sunt, totodata, si cele mai subdezvoltate din punct de vedere economic. Acest aspect reiese din numarul mult mai mic de locuri de munca disponibile. Astfel, mitul potrivit caruia asistatii sociali nu vor sa munceasca paleste, reiese dintr-o analiza Monitorul Social.

Potrivit documentului, exista o corelatie negativa intre proportia gospodariilor beneficiare ale venitului minim garantat dintr-un judet si proportia locurilor de munca disponibile, raportate la resursele de munca (populatia activa din judetul respectiv, inclusiv persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate).

“Cu alte cuvinte, in judetele in care exista relativ multe familii beneficiare ale venitului minim garantat (vmg), oferta de locuri de munca este relativ redusa – este mai ales cazul judetelor Teleorman, Buzau, Vaslui, Mehedinti. In judetele in care exista relativ putine familii beneficiare ale vmg (Arad, Bucuresti, Sibiu, Prahova) oferta de locuri de munca este bogata numeric. Aceasta constatare nu sustine ipoteza ca majoritatea beneficiarilor acestui tip de protectie sociala refuza oportunitatile de munca. Dimpotriva, este mai plauzibil ca oferta limitata de locuri de munca duce la inmultirea situatiilor care fac necesara asistenta familiilor de catre stat”, subliniaza realizatorii analizei.

Din datele prezentate reiese ca, in Teleorman, exista 46,88 gospodarii beneficiare ale venitului minim garantat la 1.000 de persoane active, si doar 1,1 locuri de munca disponibile la 1.000 de persoane active. Pe locul urmator se afla Buzaul, cu 42,28 de gospodarii pe venitul minim garantat, la 1.000 de persoane active si doar 1,49 locuri de munca disponibile raportat la acelasi numar de angajati. Situatii similare regasim si in Vaslui si Mehedinti (in acesta din urma proportia asistatilor scade usor sub 40, insa si locurile de munca disponibile sunt mult mai putine - doar 0,37 la 1.000 de persoane active.

Citeste si:
Stat versus privat: unde predomina salariul minim pe economie
Stat versus privat: unde sunt...

Judetele cele mai sarace au cei mai multi asistati

Situatia se explica prin gradul redus de dezvoltare al judetelor respective, cauzat de lipsa investitiilor si de infrastructura precara. Practic, datele INS arata ca, din investitiile straine directe atrase de Romania, peste 60% merg in regiunea Bucuresti-Ilfov, iar regiunile cele mai sarace, precum Sud-Vest (care contine si judetul Mehedinti) si Nord-Est (inclusiv vaslui) au procente de 3,6%, respectiv 1,6%.

Regiunea de Sud (de care apartine si Teleormanul) are un procent mai ridicat de investitii (6,9%) datorita unor judete mai dezvoltate cum ar fi Arges, Prahova si, implicit, conexiunile directe cu Bucuresti-Ilfov.

Totodata, harta judetelor realizate in functie de nivelul PIB (pe baza datelor CNP) arata ca judetele in care sunt cei mai multi asistati social au cel mai mic PIB.

Spre exemplu, in Mehedinti, in 2016 PIB/ul a fost de 5,5 miliarde de lei, in Teleorman de 7,5 miliarde, iar in Vaslui de 6,67 miliarde de lei.

Citeste si:
Codul Fiscal in 2018: Care sunt principalele noutati
Principalele modificari ale...

Prin comparatie, in judetele cu mai putini asistati social, PIB-ul a fost mult mai mare. In Arad, unde sunt doar 9 gospodarii cu venitul minim garantat la 1.000 de persoane in activitate, PIB/ul a fost de 16,7 miliarde de lei, iar in Sibiu (cu 13,44 gospodarii asistate social), PIB/ul a fost de 16,8 miliarde de lei.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Saracia din mediul rural, neclintita in fata valului de "bunastare"