Colegiul Tehnic Buzau a atras, in zece ani, peste un milion de euro din fondurile europene, bani cu care a trimis in practica, in diverse state, mai mult de 300 de elevi. Timp de trei saptamani, tinerii practica in domeniul studiat, viziteaza obiectivele turistice din regiune si construiesc, impreuna, amintiri, departe de locul in care s-au nascut si din care, majoritatea, nu s-au departat, adesea.

Colegiul Tehnic Buzau a fost infiintat in 1973 sub numele de Liceul de Chimie nr. 2, iar denumirea s-a mai schimbat de doua ori pana la cea din prezent: Liceul de materiale de constructii nr. 7 si Grup Industrial Materiale de Constructii. Ridicata in fosta zona industriala din Buzau, institutia care se evidentiaza prin lipsa gardurilor, avea, anul trecut, 816 elevi inscrisi la liceu, la scoala profesionala si la formele de seral.

In 2006 au aparut primele proiecte finantate din bani europeni la Colegiul Tehnic Buzau si implicau burse individuale pentru profesori. Astfel, Robert Harabagiu, profesor de fizica, cu reconversii pe matematica si informatica, fost director al colegiului, a plecat in Finlanda si s-a intors cu mai multe idei, printre care un cabinet de informatica si realizarea de parteneriate cu alte scoli in beneficiul elevilor.

Anul urmator, profesorii din Colegiu s-au hotarat sa aplice si ei pentru o vizita pregatitoare in Slovacia, care a avut loc in 2008. Cand s-au intors au depus o aplicatie pentru un proiect in valoare de 24.000 de euro, pentru doi ani, care le permitea sa trimita mai multi copii in strainatate, in urma unor parteneriate cu Franta si Germania. Proiectul s-a incheiat in 2010, apoi au depus altul, in parteneriat cu scoli din Franta, Germania, Slovenia si Slovacia.

In 2012, cand s-a incheiat si acest proiect, au depus altul, mai mare, in valoare de circa 120.000 de euro, primul pe deplasarea elevilor pentru stagii de pregatire practica, timp de trei saptamani. Astfel, 20 de elevi au ajuns in Valencia, Spania si 20 de elevi, in Braga, Portugalia.

Primaria Capitalei va acorda...
Citeste si: Primaria Capitalei va da elevilor vouchere pentru aparate ortodontice

Portugalia pentru copiii din tot judetul Buzau

Din 2014 au continuat proiectele de practica prin programul Erasmus+, in Portugalia, unde elevii petrec trei saptamani, au cazarea si transportul asigurate, si bani de buzunar, circa 800 de euro. Aici fac practica in domeniul pe care il studiaza si viziteaza zonele turistice sambata si duminica, cand au liber, supravegheati de profesorii care ii insotesc.

Peste 80% din elevii colegiului vin din mediul rural, o parte dintre ei nu isi permit sa ajunga la scoala, asa ca, pentru ei, experienta iesirii in afara granitelor, a calatoriei cu avionul si a lucrului intr-un mediu in care iti este aratat ce trebuie sa faci si esti incurajat sa obtii un rezultat, reprezinta o tusa noua in desenul pe care l-au schitat singuri pana acum.

In anul scolar 2017-2018, 85 de elevi din clasa a X-a de la toate specializarile, atat de la invatamantul liceal (economic, administratie), mecanic (mecatronica), electronica-automatizari (tehnica de calcul), resurse (protectia mediului), cat si de la invatamantul profesional (mecanic-auto si cofetari-patiseri) au fost in Portugalia.

Lectia poloneza: Cum ar putea...
Citeste si: Polonia, o forta economica cu bani europeni, Romania...mai asteapta

„Copiii sunt incantati acolo, cand merg la practica, si de relatia cu cei de acolo care le ofera loc de practica. Sunt mult mai deschisi, mai toleranti, mai aplecati spre ei, au rabdare sa le explice. La noi, aici, toata lumea se fereste. Intr-adevar, ei sunt primii expusi la o accidentare, dar, dar ar avea tutorele care sa ii asigure tutoratul, sa il sprijine, sa il explice. Cred ca e si o comoditate, ca prefera mai bine sa vina cei care fac la locul de munca si ei sunt putin mai degravati de responsabilitati”, explica directoarea Colegiului Tehnic Buzau, Adriana Rimniceanu.

Anul viitor, 85 de elevi vor merge trei saptamani in Portugalia, la practica, ceea ce implica un cost de 268.153 de euro.

In anii care au urmat au mai fost cateva proiecte pentru profesori, atunci cand se simtea ca acestia au nevoie de specializare. Spre exemplu, anul acesta, au obtinut o finantare de aproape 22.400 de euro pentru opt profesori, ca sa plece cu o bursa.

Corina Cretu: Rata de...
Citeste si: Corina Cretu: Rata de absorbtie a fondurilor europene este de 20%

La final, profesorul Robert Harabagiu conchide, exact: „Ajungem, in total, la 1.186.892 de euro, in zece ani, la Colegiul Tehnic”. El e omul cu cifrele, stie la virgula valoarea fiecarui proiect, numarul de elevi implicati, numarul de profesori care au beneficiat de burse, care sunt termenele la care se anunta castigatorii celor trei proiecte depuse in urma cu cateva luni si cate ore din noaptea care vine trebuie sa lucreze la urmatorul proiect. El e cel care a deschis calea catre proiectele finantate din bani europeni in Colegiul Tehnic Buzau. Tot el le scrie, pentru ca, din primele experiente a ajuns la concluzia ca cel mai bine este sa fie un singur om care gandeste un proiect, pentru a avea o viziune unitara.

"Nu pot sa zic ca este usor sa scrii un proiect, iti ia si o luna, doua de zile. Este important sa scrii un proiect bun, pentru ca, daca proiectul e bun, ti-l aproba, daca nu, iti taie. Si incepe sa iti taie la numar de participanti, la saptamani. Proiectele mari, de sute de mii de euro, care sunt putine la nivel national, sunt verificate cu foarte mare atentie", explica Harabagiu.

Vine selectia, pleaca absentele

Pentru a fi selectati in proiectele care au loc in Portugalia, elevii trebuie sa nu aiba mai mult de 10 absente. Se mai analizeaza notele din catalog, se evalueaza cunostintele de limba engleza, iar elevii mai sunt supusi unui interviu, in limba romana, despre Uniunea Europeana si despre proiect. Astfel, in clasa a zecea, numarul absentelor scade, notele cresc, iar competitia intre elevi se intensifica.

Dupa ce au facut practica la cateva companii din Portugalia, unii elevi au primit oferte de angajare, dar inca nu le-au acceptat, pentru ca vor, mai intai, sa isi incerce sansa in Romania. Asa ca, circa 70-80% dintre cei care termina scoala profesionala si liceul raman in tara si se angajeaza, altii pleaca in Europa, iar altii aleg un fel de cale de mijloc si pleaca pe vase de croaziera, estimeaza Corina Moise Poenaru, director adjunct al Colegiului Tehnic Buzau.

Meseria, bratara care a ruginit

„Cum sa-mi dau copilul la profesionala?” - aceasta este intrebarea pe care si-o pun multi parinti, chiar daca copilul lor are nota 10 pe linie sau abia trece printr-un an scolar, crede directoarea Rimniceanu.

„Din pacate, in Romania, este o problema de mentalitate. Multi dintre parintii absolventilor de clasa a opta nu isi indruma copilul spre ceva care ar avea un viitor, adica, sa zicem ca il trimite spre mecanica sau spre electronica. Deci, electronistul este foarte bine platit in ziua de azi, dar asta presupune sa iti murdaresti mainile. Astfel, parintilor le suna mult mai bine profilul turism si alimentatie sau protectia mediului si isi indruma, mai degraba, copiii catre munca de birou, ceea ce li se pare a fi mai usor. Sau nu ii trimit catre scoala profesioanala, chiar daca au medii foarte mici”, spune directorul adjunct.

Dupa gandul care ii bantuie pe unii parinti: „Doamne, sa faca liceul, sa faca si el o facultate”, vin intrebarile esentiale, subliniaza doamna directoare Rimniceanu: „Facultate face, dar ce stie el cand termina? Unde se duce sa se angajeze? E pregatit, intr-adevar, bine, la o facultate?”.

O alta actiune care a contribuit la perceptia negativa asupra scolilor de meserii a fost decizia din 2009, a fostului ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, de a desfiinta scolile de arte si meserii, directionand locurile catre liceele tehnice. Scolile au fost reinfiintate in 2011, dar s-a creat un deficit de incredere din partea elevilor si familiilor acestora pentru invatamantul profesional si tehnic, potrivit Strategiei nationale pentru protectia si promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020.

„Orice actiune are o reactiune. Avand in vedere ca atata timp au fost lasate in derizoriu scolile profesionale, a avut un impact asupra societatii. In moment ce desfiintezi, ca apoi sa reinfiintezi, e mai greu pana se misca iar lucrurile. Plus ca este necesar sa fie promovate, sa se faca campanii nationale. Nu e o rusine sa fii meserias in ziua de azi”, explica Corina Moise Poenaru.

Si pentru ca e nevoie de promovare, profesorii si elevii Colegiului Tehnic Buzau pleaca in scolile din judet si prezinta calificarile pe care le poti obtine, meseria pe care o poti invata, banii pe care ii poti castiga si munca pe care o implica o scoala profesionala sau un liceu tehnic.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
Cluj a devenit judetul cu cel mai mare buget din Romania