Lactatele, pentru care romanii platesc la fel de mult ca europenii, detin o pondere importanta in cosul de consum la nivel national, repectiv 5,3%, reiese din raportul de activitate al Consiliului Concurentei.

Romani vs. europeni: pe ce dau cei mai multi bani

Cosul de consum al unui roman este format in proportie de 30% din alimente si bauturi non-alcoolice, conform datelor utilizate in calcularea Indicelui Preturilor de Consum (IPC), in timp ce europenii aloca pentru aceste produse doar 15%.

Dintre alimente, in consumul romanului cea mai mare pondere o au produsele din carne (8,2%), produselor de morarit si panificatie (6,3%) si lactatele (5,3%). Ponderea alimentelor este urmata de cheltuielile pentru transport (14,5%) si cheltuielile pentru chirii si utilitati (9,7%).

Prin comparatie, in Uniunea Europeana, daca suma alocata alimentelor si bauturilor non-alcoolice este de doar 15,5%, bugetul alocat de europeni pentru anumite servicii este mai mare in comparatie cu cel al consumatorilor romani: restaurante si hoteluri – 9,6% in UE fata de 3,6% in Romania; recreere si cultura – 10% fata de 5,6%; diverse bunuri si servicii (asigurari, instrumente financiare, protectie sociala, ingrijire personala etc.) – 9,2% fata de 5,2%.

Revista presei 13 decembrie:...
Citeste si: Revista presei: ce se intampla cu antenele GSM de pe blocuri

Sanatatea, educatia si utilitatile, la o treime din media UE?

In mod specific, consumatorii bulgari achita in general cele mai scazute preturi din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri si servicii adresate consumatorilor finali. In schimb, consumatorii romani platesc cele mai mici preturi din Uniunea Europeana pentru alimentare si bauturi non-alcoolice (preturi mai mici cu aproximat 38% fata de media comunitara).

“Cele mai sugestive diferente in ceea ce priveste preturile la alimente si bauturi non-alcoolice se remarca in cazul fructelor si legumelor (preturi mai mici cu 51,9% fata de media europeana), produselor de panificatie (cu 47,5% mai ieftine) si produselor din carne (-40,8%). Alte diferente semnificative fata de media europeana se remarca in cazul serviciilor de sanatate (32,2% din media UE), educatie (34%), precum si in cazul utilitatilor (electricitate si gaze – 38,6%)”, subliniaza realizatorii documentului.

Exista insa si cazuri unde consumatorii romani platesc preturi similare sau chiar mai mari decat omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate si a oualor (90,2%), aparatelor de uz casnic (91,5%), articolelor de imbracaminte (92,3%) si de incaltaminte (103,2%).

La modul general, preturile in Romania sunt la mai putin de jumatate fata de media europeana, insa si puterea de cumparare difera de la tara la tara.

Implicatiile GDPR in...
Citeste si: Implicatiile GDPR in tranzactiile de M&A

“In ciuda cresterii generale a preturilor, consumatorii romani se bucura de unele dintre cele mai ieftine produse si servicii, exprimate in raport cu media Uniunii Europene. Astfel, in 2017, nivelul general al preturilor din Romania se afla la 48,4% din media europeana, cel mai redus nivel, dupa cel inregistrat in Bulgaria (44%)”, se subliniaza in raport.

Conform datelor Eurostat, citate in document, preturile in Romania s-au apropiat in medie de cele europene cu o rata anuala de 0,8 puncte procentuale in perioada 2000-2017, de la 35% in anul 2000, la 48,4% in 2017, viteza de convergenta a preturilor fiind una similara Bulgariei si Ungariei.

“De altfel, nivelul preturilor din Romania se incadreaza in tiparul regional: 44% in Bulgaria, 53,2% in Polonia, 58,3% in Ungaria sau 64% in Republica Ceha. In timp ce in statele din Centrul si Estul Europei se regasesc de regula cele mai mici preturi din Uniunea Europeana, la polul opus, consumatorii din Danemarca (141,2% din media UE), Luxemburg (141%) si Suedia (134,7%) sunt nevoiti sa achite cele mai mari preturi”, se arata in raportul Concurentei.

De ce au crescut preturile la oua si lactate in Romania?

In perioada iunie 2017 - iunie 2018, in Romania, ouale si lactatele s-au scumpit cel mai mult, cu 12,5%, respectiv 5,1% (dar pretul la unt a urcat cu 19,9%).

Cum se calculeaza pretul unui...
Citeste si: De ce exista diferente de pret la medicamentele intre farmacii

In cazul oualor, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie pentru a cerceta cauzele cresterilor de pret inregistrate la sfarsitul anului trecut.

“Autoritatea de concurenta suspecteaza limitarea livrarilor de oua de consum de catre cei mai importanti furnizori de oua, cu implicarea asociatiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preturile produselor comercializate de acestia”, reiese din raportul Concurentei.

Specialistii institutiei sustin ca scumpirea oualor ar fi putut fi generata, partial, de criza productiei de oua din anumite state membre ale Uniunii Europene. Aceasta, insa, nu poate explica amplitudinea cresterii preturilor produselor autohtone: daca in septembrie 2017 pretul oualor in Romania era sub media UE (85,2%), in noiembrie 2018, acesta a crescut, depasind media UE (104%). La raft, preturile de vanzare au crescut, in medie, cu 49% in acelasi interval.

In cazul lactatelor, untul a reprezentat produsul care s-a scumpit cel mai mult. Printre cauze, Consiliul Concurentei mentioneaza renuntarea la sistemul cotelor de lapte in UE in anul 2015, care a dus, indirect, la scaderea productiei de lapte (multi fermieri au renuntat la productie din cauza preturilor mici pe care le incasau).

Mai mult, studiile medicale care au reabilitat untul (blamat in trecut pentru influenta negativa a colesterolului) a dus la cresterea consumului pentru acest produs, in detrimentul grasimilor vegetale, si, implicit a preturilor.

Si, cum Romania nu produce suficient lapte pentru a alimenta piata interna cu cantitatea de unt necesara, cresterea pretului pe plan international s-a regasit si in preturile la raft in magazinele romanesti.