Alba Iulia sau capitala de suflet a neamului romanesc, dupa cum spun locuitorii zonei, a atras, din 2003 si pana in prezent, fonduri nerambursabile de aproape 300 de milioane de euro, cea mai mare parte de la Uniunea Europeana. Dupa 15 ani de proiecte scrise si numeroase investitii in patrimoniul cultural, cealalta capitala inregistreaza cresteri pe mai multe domenii, de la constructii, la turism si, chiar, locuitori. Dezvoltarea orasului caruia nu ii place sa stea cu „mana intinsa” la Guvernul Romaniei nu se opreste la banii nerambursabili, ci merge mai departe, cu planuri financiare menite sa il faca cat mai independent.

In 2002, bugetul de investitii al municipiului Alba Iulia, format din taxele si impozitele locuitorilor, era de doar 1 milion de euro, insuficient pentru a incepe proiecte mari in oras. Asa ca, un an mai tarziu a inceput sa functioneze, in cadrul Primariei Alba Iulia, serviciul de scriere si implementare de proiecte pentru atragere de fonduri, care a obtinut in ultimii 14 ani finantari nerambursabile in valoare de 300 de milioane de euro. Cele mai mari sume au fost atrase de la Uniunea Europeana, apoi de la bugetul de stat, de la Regatul Norvegiei, Guvernul Japoniei, dar si de la alte entitati finantatoare. 16 ani mai tarziu, bugetul de investitii ajunge la aproape cinci milioane de euro, sustine city managerul Primariei Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

Investitii in patrimoniul cultural

Pana in prezent, orasul Alba Iulia a atras finantari europene de 150 de milioane de euro, dintre care 60 de milioane au fost alocate pentru modernizarea Cetatii Alba Carolina, una dintre cele mai mari cetati construite in stil Vauban din Romania si din sud-estul Europei, cu o suprafata de aproximativ 110 hectare si ziduri ce insumeaza o distanta de aproximativ 12 kilometri.

Restaurarea cetatii a inceput in 1999, iar lucrarile majore au fost incheiate in 2013. Cetatea a fost ocupata de catre armata si se afla in proprietatea Ministerului Apararii Nationale, iar Primaria a intrat cativa ani mai tarziu in posesia obiectivului militar, care urma sa fie transformat intr-unul turistic.

Printre lucrarile de reabilitare se numara amenajarea Traseului Turistic „Portile Cetatii”, care strabate cetatea de la rasarit la apus, de la Poarta I la Poarta a VI-a, amenajarea traseelor santurilor cetatenii, unde turistii se pot plimba cu bicicleta pe o distanta de 2,7 kilometri, inaugurarea a doua muzee: muzeul Principia, dedicat perioadei romane a orasului si a primului muzeu de arta sacra din Romania, precum si amenajarea primului muzeu in aer liber-Traseul celor 3 Fortificatii.

Cetatea gazduieste anual peste 100 de evenimente nationale si internationale, de la concerte de muzica simfonica, expozitii si proiectii de film, la festivaluri de folk, jazz si rock.

Tot cu fonduri europene, in valoare de 4,5 milioane de euro, se va reabilita Palatul Principilor, ce va fi inaugurat in 2020.

Cresterea, rezultatul investitiilor

Investitiile in obiectivele culturale se remarca in cresterea numarului de vizitatori si de turisti. Astfel, orasul a ajuns sa fie vizitat, in 2016, de peste 500.000 de turisti anual, comparativ cu anul 2010, cand doar 100.000 treceau prin Alba Iulia. In 2007, in oras innoptau 32.000 de persoane, iar in 2016, peste 154.000, potrivit Institutului National de Statistica.

In prezent, 18 agentii de turism activeaza in oras, in timp ce capacitatea de cazare a crescut la 1.186 de locuri in cele 27 de unitati de cazare, fata de cele 612 locuri disponibile in 10 unitati de cazare existente, in 2009.

In prezent, numarul autorizatiilor de constructii s-a dublat fata de anul 2007, cand se emiteau 500, iar orasul a castigat peste 10.000 de rezidenti noi, ajungand la 74.000, anul trecut, de la 63.000, conform recensamantului din 2011.

De la capitala provinciei romane la orasul smart

Daca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia se infaptuia Marea Unire, 100 de ani mai tarziu se lucreaza la unirea infrastructurii existente cu cea a noilor comunicatii. Alba Iulia si-a propus, intr-un proiect pilot, sa testeze incepand din 2018 si pana la jumatatea anului viitor, 106 aplicatii de la 38 de companii, apoi sa le evalueze si sa decida ce va implementa in functie de costuri si functionalitate.

Printre firmele care, pe propria cheltuiala, s-au implicat in proiect se numara Microsoft, Orange, Philips, Telekom sau ZTE, dar si 10 firme din cadrul Cluj IT Cluster, iar solutiile pe care le propun vizeaza sistemul inteligent de iluminare, parcarea inteligenta, mobilitatea inteligenta, e-guvernarea, retelele de 5G, consumul inteligent de energie, accesul gratuit WIFI in toate spatiile publice turistice si laboratoare de inovare.

Viitorul orasului cu o istorie de 2.000 de ani

Pentru ca fondurile nerambursabile nu sunt un sac fara fund, iar autoritatilor de la Alba Iulia nu le place sa ceara insistent bani de la Guvernul tarii, acestea s-au gandit la modalitati de a obtine bani pentru a continua dezvoltarea orasului. Au gasit ca solutie emisiunea de obligatiuni catre populatie, avizata de Ministerul de Finante, care urmeaza sa fie lansata in ianuarie 2019.

„Suntem constienti ca nu putem ramane ancorati la nesfarsit in zona de dezvoltare facuta doar pe finantare nerambursabila, nu sunt un izvor inepuizabil. La un moment dat, ponderea lor se va diminua. Noi am incercat si ne intarim, pe de-o parte, resursele umane si capacitatea administrativa in a atrage si alte tipuri de resurse si a le folosi pentru oras, fie prin intermediul unor parteneriate cu entitati private, fie prin intermediul atragerii de lichiditati financiare din imprumuturi. Acum pregatim o alta serie de emisiuni de obligatiuni municipale, undeva la o valoare de 130 de milioane de lei, fonduri pentru investitii in dezvoltarea orasului”, a declarat city managerul orasului.

Fiindca nu pot si nici nu vor sa astepte pentru finantarea guvernamentala, autoritatile de la Alba Iulia au scris proiectele care asteapta sa fie depuse si sa primeasca finantare europeana de milioane de euro, bani care urmeaza sa fie investiti in imbunatatirea infrastructurii rutiere, in domeniul educatiei si al energiei.

„Noua nu ne-a facut placere si nu ne face nici astazi placere sa stam cu mana intinsa la kilometrul zero, la Bucuresti, in fata Guvernului, sa cerem bani. Stim ca acelasi lucru l-ar face in paralel peste 3.000 de administratii locale si Guvernul vrand, nevrand, nu are pentru toate lumea bani. Si, cateodata, daca nu esti nici in tabara colorata politic intr-un fel, cu atat mai mult sansele de a primi acesti bani s-ar diminua”, adauga Moldovan.

Sursa foto: Cristian Nistor | Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri