Interviu cu Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta: sunt romanii pregatiti pentru o calamitate?

Pasionat inca din copilarie de prim-ajutor, de nenumarate ori, Raed Arafat a reliefat faptul ca atunci cand ai o pasiune, cand simti ca ceva te atrage, este bine sa dezvolti aceasta pasiune si ca este foarte important sa schimbi ceva si sa lasi o amprenta in urma ta. Aceste principii fundamentale i-au ghidat pasii in actiunile si demersurile sale, si tocmai de aceea este persoana cea mai potrivita pentru a deschide seria interviurilor dintr-o ampla campanie de constientizare si informare a populatiei Romaniei.

"Important nu este ca sa prevezi viitorul, ci ca tu sa fii pregatit pentru confruntarea cu el".

Ghidul Cetateanului publicat de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta are ca motto acest citat atribuit lui Pericle inca din anul 500 I.C. Pe fondul mai multor evenimente din ultimii ani si a riscurilor frecvente care apar si care ameninta viata, situatia populatiei, mediul inconjurator, patrimoniul public si privat, este foarte important ca cetatenii Romaniei sa constientizeze riscurile din zona in care traiesc si sa fie informati pentru a sti ce masuri de prevenire pot lua in cazul unei situatii de urgenta.

Campania “Informat! Care este planul tau?” reprezinta o campanie de constientizare initiata de BMF GRUP, in parteneriat cu WALL STREET, prin care se doreste informarea populatiei pentru situatiile de urgenta/calamitatile care se pot produce in cladiri si nu numai.

Atunci cand vorbim de situatii de urgenta, cu siguranta gandul nostru se indreapta catre numele doctorului Raed Arafat, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Interne, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, omul care in ultimii ani a pus la punct un sistem performant de informare si interventie in cazuri de calamitate. Cu siguranta, multitudinea demersurilor facute de domnia sa, printre care si Ghidul Cetateanului amintit mai devreme, ofera structurilor de stat o buna capacitate de reactie in cazul producerii unei calamitati.

Citeste si:
Reduceri inainte de inceperea scolii: Back to School cu stil
Reduceri inainte de inceperea...

„Inca se merge pe principiul «Mie nu mi se intampla». Pana se intampla!”

Este populatia Romaniei pregatita pentru a face fata confruntarii cu o calamitate?

Daca vorbim de populatie ca indivizi si ca familii, nu pot sa spun acest lucru deoarece inca avem de facut foarte multa educatie in vederea pregatirii pentru diferite situatii de urgenta. Inca se merge pe principiul «Mie nu mi se intampla». Pana se intampla! Noi am intarit puterea si capacitatea sectorului de stat, de interventie, de reactie. Lucram pe prevenire, am facut portalul “Fii pregatit” la Departamentul pentru Situatii de Urgenta, este campania “Nu tremur la cutremur” pe care au lansat-o colegii de la IGSU (Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta), aplicatia DSU care permite accesarea si gasirea unor sfaturi acolo, afli tot timpul ce se intampla in jurul tau din punct de vedere meteorologic si al altor alerte. De asemenea, exista sistemul RO ALERT, care este unul dintre cele mai moderne sisteme de avertizare prin Cell Broadcast.

Toate acestea vin pentru avertizarea populatiei, alertarea ei, recomandarea unor actiuni catre ea in anumite situatii. Dar, la nivel comunitar si la nivelul omului de rand si al familiei, trebuie sa existe si acolo o abordare corecta de pregatire pentru a fi omul pregatit pentru riscurile din zona in care traieste. Trebuie sa fii pregatit daca esti intr-o zona cu inundatii sau intr-o zona cu risc de cutremur. Trebuie sa fii pregatit sa nu apara incendiu in casa ta, trebuie sa previi acest lucru. Aici inca mai avem foarte mult de lucrat.

Considerati ca riscurile la care este expusa populatia au crescut in ultimii ani?

Anumite riscuri, da. Cu cat ne modernizam si cu cat Romania creste economic, cu atat si riscurile cresc. Oamenii cred ca daca industria se dezvolta, esti mai avansat si scad riscurile, insa nu, pot sa creasca riscurile, sa se diversifice, riscuri pe care nu le-am avut inainte sa le avem acum. Acest aspect iarasi depinde de pregatirea noastra si pregatirea populatiei pentru ca chiar daca cresc riscurile, cresc si modalitatile prin care poti sa le combati si sa le previi. Totul depinde de modul in care privim acest lucru, si, bineinteles in cadrul evolutiei industriale, si masurile care se iau pentru prevenirea unor dezastre, incidente, unor situatii de urgenta, sunt de regula mai stricte decat acum 10-20 de ani. Din acest punct de vedere, lucrurile se cam echilibreaza. Dar, de exemplu, schimbarea climatica nu putem sa o controlam, iar fenomenele meteo extreme apar din ce in ce mai des. Daca nu esti pregatit pentru acest lucru, inseamna ca esti vulnerabil si poti sa devii victima.

Citeste si:
Arafat vrea sa doteze IGSU cu 500 de masini de incendiu
Raed Arafat vrea sa doteze...

Ati vazut ce s-a intamplat in Timis si Caras Severin, a ramas fara curent electric o buna parte din populatie. Acum un an nu puteam sa sprijinim decat daca venea firma de electricitate cu ce detine ea ca generatoare. De anul trecut, putem sa sprijinim si noi ca structura de protectie civila de situatii de urgenta. S-au mobilizat acolo generatoare mari, s-a lucrat pe langa ce au adus si cei de la electricitate, aceasta este partea noastra de pregatire. In acelasi timp, am depistat niste lucruri pe care nu ma asteptam sa le gasesc asa. De exemplu, statie de combustibil privata, fara generator electric. Atunci a trebuit sa alimentam noi furnizorul de combustibil ca sa poata functiona si sa ajute oamenii care au ramas fara combustibil si nu puteau sa alimenteze. Normal era ca o benzinarie sa aiba un generator electric, iar cand nu are curent electric sa poata sa functioneze. Aceasta este partea de pregatire pe care o asteptam din partea lor. Nu trebuie sa vina pompierii sau cei de la situatii de urgenta sa iti puna generatorul. Daca un cartier ramane fara curent, este o problema de lunga durata, aici venim si sprijinim. Dar, un spital trebuie sa aiba generator propriu, o statie de benzina la fel.

„Panica ramane cel mai mare dusman in cazul declansarii unei alarme pentru situatii de urgenta intr-o cladire mare.”

Ni s-a intamplat de nenumarate ori sa ne aflam intr-un centru comercial, sa se declanseze alarma acustica de incendiu, iar vizitatorii practic sa nu aiba nicio reactie. De ce se intampla acest lucru?

Acest lucru se intampla din cauza lipsei de educatie, oamenii nu sunt obisnuiti ca daca suna alarma trebuie sa te indrepti catre iesire, fara panica. Companiile care asigura partea de securitate intr-un centru comercial, intr-un magazin mare, trebuie sa aiba angajatii instruiti, sa asiste aceasta evacuare si sa puna oamenii sa se evacueze fara panica in afara cladirii. Dar aici, iarasi eu as pune intrebarea: «In cate dintre institutiile publice credeti ca se fac exercitii de evacuare la incendii sau la situatii de urgenta?».

Eu am fost la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in cladirea de la Geneva, in mijlocul unei sedinte foarte importante a sunat alarma, toata lumea a lasat totul, s-a ridicat, si s-a indreptat catre scari. Am coborat si cand am iesit cu totii afara, au venit cei de la securitate, ne-au spus ca dureaza jumatate de ora si ca este exercitiu. Sa incercam sa facem acest lucru la noi, undeva unde ai o sedinta importanta si toata lumea se va supara ca de ce ai intrerupt sedinta. Acolo am coborat si era o sedinta internationala. Exercitiu, s-a intrerupt totul, am coborat, am asteptat, ne-am intors si s-a reluat activitatea. Asta inseamna cultura de securitate, asta inseamna sa fii pregatit pentru situatiile de urgenta si sa fii in siguranta!

Citeste si:
Arafat: Nord-vestul tarii va avea elicopter de interventie
Arafat: Nord-vestul tarii va...

Care este cel mai mare risc pentru cei prezenti intr-o cladire aglomerata, in cazul declansarii alarmei/producerii unei calamitati?

Cel mai mare risc in momentul declansarii unei alarme, este panica. Daca exista panica si oamenii incep sa alerge necontrolat, exista riscul sa cada pe scari, sa se calce intre ei. Intr-un mall, in weekend poti sa ai mii de oameni. Daca toti fug deodata catre usi si se blocheaza usile, riscul mare este ca unii sa cada, sa fie calcati de altii, chiar sa moara unii. Panica ramane cel mai mare dusman in cazul declansarii unei alarme pentru situatii de urgenta intr-o cladire mare.

„Este foarte important sa investesti in securitate, in siguranta si in prevenire, decat sa te trezesti ca toata investitia ta se face scrum.”

Ce sfat ati da fiecarui proprietar/administrator de cladire pentru protejarea vizitatorilor din cadrul acesteia?

Sa aiba un plan foarte clar de evacuare, sa aiba oamenii instruiti, cei din magazine, cei de la paza si securitate sa fie instruiti periodic, sa se faca exercitii pe evacuare, sa aiba intotdeauna verificate sistemele de detectare si sistemele de avertizare. Si, bineinteles, partea de prevenire, in primul rand, iesirile de urgenta sa fie intotdeauna practicabile, sa nu fie inchise, sa nu fie blocate, sa nu apara ceva care blocheaza o iesire de urgenta. Deci, toate aceste aspecte si reducerea factorilor care pot cauza producerea unei situatii de urgenta. In orice centru comercial exista bucatarii, este folosit foc, este folosit gaz, iar acolo trebuie sa fii foarte sigur ca lucrurile sunt controlate, ca pot fi detectate orice scurgeri de gaz, orice substanta care poate sa puna populatia in pericol. Totodata, trebuie sa ai stingatoare, sa ai hidrantii, sa fie totul verificat, sa fie totul functional. Aceste aspecte sunt importante intr-un centru comercial sau un magazin mare.

Lumea de astazi inseamna investitii, insa exista multe cazuri in care banii primeaza sigurantei. Masurile de prevenire si actiune in caz de calamitate sunt tratate cu maxima seriozitate de catre investitori, in momentul dezvoltarii unei noi cladiri?

Nu! Sunt multi investitori care incearca sa reduca banii alocati investitiilor pe securitate. Mai mult, critica uneori cand li se cer anumite lucruri de catre autoritatile competente in acest domeniu: «De ce imi trebuie mie asta aici, de ce imi trebuie mie asta acolo?» Eu cred ca ei ar trebui sa vada aceste masuri tot ca o parte din investitie, o parte integranta a investitiei. Este foarte important sa investesti in securitate, in siguranta si in prevenire, decat sa te trezesti ca toata investitia ta se face scrum si nu mai ai nimic din ea. Aici, un rol major il au firmele de asigurari, deoarece pentru a asigura, trebuie sa fii sigur ca riscurile sunt minime. Firmele de asigurari pot forta astfel de investitori sa investeasca corect si pe partea de prevenire si siguranta.

„O usa de incendiu blocata cu lant inseamna decesul unor oameni.”

Multe dintre efectele unei situatii de urgenta pot fi diminuate, daca nu chiar inlaturate intru totul prin actiuni prompte. Ar trebui ca fiecare cladire sa beneficieze de un plan de recuperare, pentru diminuarea si inlaturarea urmarilor producerii unui dezastru? Este posibil ca pe viitor sa avem parte de o initiativa legislativa in acest sens?

Planul de recuperare trebuie sa il aiba orice firma, orice om de afaceri cand face o firma trebuie sa stie cum recupereaza repede sa revina la normal. Actiunile prompte sunt foarte importante pentru ca pot sa reduca pagubele. Insa, noi am avut o abordare putin ciudata in Bucuresti mai ales, cu inchiriatul masinilor de pompieri de la firme private si pazitul mall-urilor cu o masina de pompieri. Asa ceva nu vezi nicaieri. Mai degraba ai nevoie in interiorul centrului comercial, in interiorul cladirilor de oameni care sa ia primele masuri. O masina de acest gen nu face nimic, poate chiar sa intarzie, sa fuga la masina in loc sa scoata hidrantul si sa stinga focul cu acesta sau cu stingatorul. Rolul de prevenire este in interior al personalului angajat sau al personalului instruit special si cu cat actioneaza mai repede si este instruit mai corect, evitam sa pierdem vieti, sa avem raniti, sa avem arsi, si, bineinteles, putem sa evitam sa se extinda o situatie de urgenta.

Un foc mic intr-o bucatarie nu devine un foc mare in jumatate de centru comercial. Uitati-va la mall-ul din Rusia, care a avut un incendiu recent si care s-a raspandit foarte rapid si a dus la decesul a mai multor oameni. Dau exemplul incendiului de la Bamboo, unde personalul instruit si faptul ca evacuarea de urgenta era practicabila, toate usile de iesire si tot, au reusit sa evacueze sute de oameni in timpul incendiului, inainte sa se prabuseasca cladirea. Acolo au salvat foarte multi prin faptul ca au instruit oamenii lor inainte, cum sa evacueze si cum sa se comporte, fata de alte situatii in care o usa de incendiu blocata cu lant inseamna decesul unor oameni si ca oamenii nu pot sa fuga dintr-un pericol care apare.

Este mediul privat suficient de implicat si va ofera sprijin in desfasurarea campaniilor de informare si prevenire?

Depinde. Eu, de exemplu m-as astepta la mass-media privata sa ne sprijine mult mai mult in raspandirea informatiilor. Normal, si aici este vorba de foarte multi bani daca vrem sa platim toate informarile pe care le dam, asa ca ne asteptam la o colaborare in acest sens, mai mult si mai intens. Avem cateva acorduri, insa am trimis si adrese sa ne sprijine si nu am primit raspuns. Sper totusi sa facem acest lucru sa functioneze mai bine.

Investitiile in cladiri depind de mentalitatea si de interesul investitorului. Sunt unii care sunt din start axati pe partea de securitate, siguranta, vin si ii intreaba pe colegii de la pompieri, merg si discuta cu ei ca sa stie ce au de facut, si sunt altii care vor sa minimalizeze costurile interventiei chiar pe seama riscului la incendiu si a altor riscuri. Aici, normal, incep discutiile, incep reclamatiile si neintelegerile, «De ce ne cereti acest lucru?» Uneori au dreptate, alteori nu au dreptate, dar sunt lucruri care depind de fiecare companie si de persoanele care sunt acolo.

„Tehnologia permite oamenilor acces aproape instantaneu la informatie.”

Ce alte masuri, pe langa cele legale in vigoare, considerati obligatorii pentru fiecare investitor privat, proprietar al unei cladiri deschise publicului, pentru o mai buna informare, prevenire si gestionare a producerii unui dezastru?

Masurile legale sunt de regula masurile minimale, sau masurile care sunt la medie, care trebuie implementate. Orice investitor poate sa vina cu masuri suplimentare consultandu-se cu specialistii in domeniu. Acest lucru depinde de el. In niciun caz, atunci cand iti vin pentru autorizare, nu iti cer masuri exhaustive, costisitoare, se cer masurile obligatorii. Dar, cu siguranta, orice investitor poate sa mai discute cu consultantii pe domeniu si sa gaseasca si alte masuri optionale, care sa duca la o siguranta sporita pentru cei care vin in zona respectiva.

Luand exemplul SUA, unde comunitatile locale, dar si marile companii sunt foarte implicate in raspandirea si constientizarea modului de actiune individual in caz de calamitate si unde serviciile voluntare au un aport important, este posibila o astfel de abordare si in Romania?

O incercam, noi am inceput si lucram pe aceasta directie. Avem relatii cu ONG-urile, cu societatea civila, protocoale de colaborare, incercam sa ajungem la nivelul acesta, dar necesita timp, necesita o constructie care este de regula lenta. Dar, bineinteles, eficienta este mare cand ai atins un anumit nivel. Oricum, este in viziunea noastra atat la nivelul Departamentului pentru Situatii de Urgenta, cat si la nivelul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a lansat aplicatia DSU, un important canal de comunicare cu populatia. Care este astazi importanta tehnologiei in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta?

Tehnlogia ne permite sa facem mult mai mult decat inainte. Inainte nu aveam aplicatie, nu puteam transmite. Inainte, singurul mod de transmitere al unui mesaj era sa sune sirenele, dar nimeni nu stia care este riscul sau pericolul pentru care suna sirenele. Acum lucrurile incep sa se schimbe, tehnologia permite omului acces aproape instantaneu la informatie si atunci daca o folosim sa instiintam populatia, este un lucru benefic. Dar mai are si un dezavantaj tehnologia, deoarece este si modalitatea de a raspandi foarte mult stiri false, dezinformari si a dezorienta populatia. Tocmai de aceea, omul de rand trebuie sa stie de unde isi obtine informatiile. Una este sa iti obtii informatiile de pe un website sau o aplicatie a DSU-ului, care este reglementata corect si se stie ca apartine de DSU sau IGSU, precum retelele de socializare si alta este sa explorezi websiteuri care nu stii cine este in spatele lor si sa iti iei informatiile de acolo. Am vazut in diferite situatii ca aceste informatii pot sa fie nu numai eronate, pot sa fie chiar periculoase, cand sunt incorecte.

Care sunt riscurile intretinerii necorespunzatoare a sistemelor tehnice, cu rol in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, aflate in inzestrarea cladirilor?

Neintretinerea unui sistem de alarmare sau a unui sistem de stingere inseamna ca la momentul in care ai nevoie de el sa nu functioneze. Asta inseamna, deci riscul clar. Nu intretii sistemul tau de avertizare, s-ar putea cand ai nevoie sa vezi ca nu suna o sirena sau ca nu functioneaza un buton, de aceea trebuie testat, intretinut periodic. Daca nu intretii sistemul de hidranti, s-ar putea sa descoperi ca nu stii de ceva timp ca nu are apa, nu are presiune, trebuie sa verifici aceste lucruri cu pompierii, trebuie sa vezi ca toate sistemele tale sunt functionale tot timpul. Asta inseamna exercitii, testari, intretinere si mentenanta.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
Sistemul de urgenta 112: ce schimbari vrea sa aduca Raed Arafat