Salariatii, lucratorii pe cont propriu (inclusiv patronii) si somerii considera ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna, potrivit unui raport al Institutului National de Statistica (INS). In acelasi timp, circa 1,1 milioane de romani considera ca au o stare de sanatate rea sau foarte rea, cei mai multi fiind persoane varstnice care locuiesc in mediul rural. Motivele invocate de romani pentru care nu merg la medic sunt situatia materiala, neglijarea problemei de sanatate si distanta prea mare/lipsa unui mijloc de transport.

Raportul arata ca, in 2018, 1,153 milioane de persoane cu varsta de cel putin 16 ani din Romania apreciau ca au o stare de sanatate rea sau foarte rea, din care aproape doua treimi (64,6%) sunt persoane cu varsta de 65 de ani si peste, 22,9% intre 50 si 64 de ani si 12,5% intre 16 si 49 de ani.

La nivelul anului 2018, 70,6 % din populatia de 16 ani si peste considera ca detine o stare de sanatate buna sau foarte buna, 22,3% este de parere ca starea de sanatate este satisfacatoare, iar 7,1% crede ca prezinta o stare de sanatate rea sau foarte rea.

Persoanele in varsta de 65 de ani si peste reprezinta aproape doua treimi din totalul populatiei cu stare de sanatate rea sau foarte rea (64,6%). Potrivit datelor INS, din numarul total de adulti care considera ca au o stare precara de sanatate, 437.000 sunt barbati si 716.000 sunt femei.

De asemenea, exista o corelatie importanta intre starea de sanatate precara si mediul rural. Astfel, 596.000 de persoane din mediul rural (51,7% din total) considera ca au o stare de sanatate rea sau foarte rea, desi populatia rurala reprezinta doar 46% din populatia totala a Romaniei.

Citeste si:
"Drona" care aduna gunoaiele din apele Dunarii a ajuns in Romania
FOTO, VIDEO Prima "drona"...

"Structura pe grupe de varsta si medii de rezidenta a persoanelor care declara o stare de sanatate precara evidentiaza faptul ca, procentual, exista mai multe persoane de 50-64 ani in mediul urban, decat in mediul rural, care declara o asemenea stare de sanatate (diferenta de 5,4 puncte procentuale). Insa in randul populatiei de 65 ani si peste, situatia se inverseaza, procentul acestora este mai crescut in mediul rural cu 5,5 puncte procentuale", se precizeaza in raport.

Cel mai frecvent declara o stare de sanatate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregatire gimnaziala (31,0%) si persoanele cu pregatire primara (inclusiv fara scoala absolvita, 29,6%).

Intr-o proportie de circa 80%-92% salariatii, lucratorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii si somerii considera ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna, insa in cazul pensionarilor situatia se schimba considerabil: aproape trei din zece dintre ei se declara multumiti de starea de sanatate, mai mult de jumatate declara ca au o stare de sanatate satisfacatoare, iar 1 din 5 declara o stare de sanatate rea sau foarte rea, se mai precizeaza in raportul citat.

Sudul Romaniei, risc crescut de imbolnavire

Potrivit raportului citat, frecventa cea mai mare a persoanelor cu stare de sanatate nesatisfacatoare se intalneste in regiunile Sud-Est (9,7%), Sud-Muntenia si Nord-Vest (8,1% fiecare). In schimb, ponderile cele mai mari ale persoanelor de 16 ani si peste care considera ca au o sanatate buna sau foarte buna se intalneste in regiunea Vest (78,4%).

Citeste si:
Cum explica britanicii de la FTSE promovarea istorica a Romaniei
Cum explica britanicii de la...

Capacitatea de munca in mediul rural, afectata de problemele de sanatate

Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani si peste (26,5%) declara ca activitatea lor zilnica a fost limitata de o problema de sanatate pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele din mediul rural declara ca se confrunta cu astfel de probleme intr-o proportie mai mare decat cele din urban (27,9% fata de 25,0%).

De asemenea, proportia femeilor care au apreciat ca sanatatea le-a afectat activitatea cotidiana este mai ridicata decat cea inregistrata la barbati (30,7% fata de 21,9%). In ceea ce priveste categoriile socio-ocupationale, problemele de sanatate care au avut ca efect limitarea activitatilor zilnice s-a observat la trei din cinci pensionari, fiind urmati de agricultori (aproape 1 din 5) si someri (mai mult de 1 din 10).

Persoanele din mediul rural, acces restrictionat la medic

Potrivit raportului prezentat, in 2018, 15,6% dintre persoanele adulte nu au avut nevoie sa consulte un medic specialist, 77,5% au mers la medic, iar 6,9% nu au reusit acest lucru, desi ar fi avut nevoie.

Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarca o pondere mult mai ridicata in randul femeilor decat a barbatilor (62,4% fata de 37,6%), insa dintre cei care nu au avut nevoie, se observa ca barbatii au avut o pondere mai mare decat femeile (51,1% fata de 48,9%).

Citeste si:
Companie cu 2.000 de salariati: angajatii parasesc un job dupa 18 luni
Companie cu 2.000 de...

La nivelul mediilor de rezidenta, imposibilitatea de a efectua un consult la un medic specialist al persoanelor de 16 ani si peste este resimtita mai frecvent in rural decat in urban (7,6% fata de 6,3%).

De asemenea, 1 din 6 persoane de 65 de ani si peste nu a putut sa mearga la medic, in 2018.

Mai mult, 12,2% dintre persoanele cu un nivel de instruire scazut nu au putut sa ajunga la medic, fata de cei cu nivel de instruire superior, in proportie de doar 2,6%. Dintre cei care nu au avut nevoie sa mearga la medic se observa ca cei cu instruire medie si superioara sunt intr-o pondere destul de ridicata fata de cei cu instruire scazuta (16,9% si 16,8% fata de 12,5%).

De ce nu merg romanii la medic?

Printre motivele pentru care romanii au ales sa nu mearga la un consult medical se numara situatia materiala, listele de asteptare, neglijarea problemei de sanatate si distanta prea mare/lipsa unui mijloc de transport.

"Aproape jumatate dintre cei care nu au putut sa consulte un medic specialist au precizat ca motiv principal situatia materiala care nu le-a permis efectuarea consultului (49,3%). A doua motivatie care a determinat nerealizarea vizitei la un medic specialist se refera la cei inscrisi pe o lista de asteptare (13,9%). Cel de-al treilea motiv invocat a constat in neglijarea problemei de sanatate care ar fi impus efectuarea consultului, asteptand ca problema sa se rezolve de la sine (13,0% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult), urmat de distanta prea mare sau lipsa
mijloacelor de transport (6,9%), declarat intr-o masura mai mare de persoanele din mediul rural (10,1%)", se precizeaza in raportul INS.

In ceea ce priveste motivatia femeilor si barbatilor referitoare la acest subiect, femeile declara mai frecvent decat barbatii distanta prea mare (8,3% fata de 4,7%), barbatii insa au motivat intr-o masura mai mare lipsa timpului (6,6% fata de 4,5%).

Corelatia dintre nivelul de instruire si posibilitatea realizarii unor venituri suficiente pentru acoperirea nevoilor esentiale ale vietii este evidenta si cand analizam motivele nerealizarii consultului medical de care persoanele ar fi avut nevoie in ultimele 12 luni precedente interviului, conchide raportul citat.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
30.000 de copii la meciul Romania - Norvegia. Reactia FRF la acuze