Romania are cea mai mare rata a mortalitatii in randul copiilor din Uniunea Europena, cu un capitol separat al mortalitatii sub un an, iar deprivarea materiala severa in randul copiilor sub 6 ani (21,5%) este cea mai ridicata din UE (media este de 5,9%). Peste o treime dintre copiii din Romania traiesc sub pragul saraciei si 150.000 adorm flamanzi.

Desi principiul interesului superior al copiilor este bine definit juridic, situatia copilului in Romania ramane una critica, cu peste o treime dintre copii traind sub pragul saraciei, cu un clivaj cronic intre urban si rural in ceea ce priveste drepturile de baza – sanatate, educatie, viata - si un abandon scolar care isi pune amprenta asupra dezvoltarii societatii. Totodata, Romania are cea mai mare rata a mortalitatii in randul copiilor din Uniunea Europena, deprivarea materiala severa in randul copiilor sub 6 ani (21,5%) fiind cea mai ridicata din UE (media este de 5,9%).

Toate acestea sunt datele unui Raport complex asupra drepturilor copilului in Romania, realizat de Organizatia Salvati Copiii Romania si Avocatul Poporului. Analiza situatiei copilului si a drepturilor sale in Romania scoate in evidenta faptul ca progresele inregistrate in ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalitatii infantile, protectia impotriva violentei, combaterea saraciei, sistemul de protectie), fie nule (educatie, protectie medicala, protectia copiilor cu dizabilitati).

Mai mult, conditiile de viata si de accesibilitate la servicii s-au agravat in cazul copiilor de etnie roma si a copiilor cu dizabilitati.

”Atunci cand analizam modul in care societatea romaneasca respecta obligatia de a oferi copiilor un regim special de protectie si asistenta, asa cum cere Constitutia Romaniei, trebuie sa tinem seama de faptul ca, in spatele acestor statistici, se afla copii cu destine proprii. Interesele fiecarui copil sunt primordiale si din aceasta perspectiva trebuie sa intervenim, fie ca reprezentanti ai unei institutii cu responsabilitati in acest sens, fie ca parinti ori simpli adulti carora le pasa de prezentul si viitorul copiilor nostri. Acest Raport va deveni un instrument important pentru institutia pe care o conduc in munca mea si a colegilor mei”, a precizat Renate Weber, Avocatul Poporului.

Citeste si:
Peste 700.000 de euro stransi pentru educatia copiilor defavorizati
Peste 700.000 de euro stransi...

Saracia in randul copiilor

Aproximativ 21,5% dintre copiii romani traiesc in deprivare materiala severa – cea mai ridicata rata din UE; unde media este de UE 5,9% - si peste 32% traiesc sub pragul de saracie. Acest procent include persoanele ale caror venituri sunt mai mici de 60% din venitul mediu la nivel national (adica sub 616 lei/persoana/luna in 2017), incluzand prestatiile sociale.

Romania are cea mai mare rata a saraciei relative persistente din Uniunea Europeana. Peste o treime dintre copiii din Romania traiesc sub pragul saraciei si 150.000 adorm flamanzi

In anul 2017, 19,1% din populatie avea venituri sub pragul de saracie si se aflase in aceeasi situatie in cel putin doi din cei trei ani anteriori. In cazul copiilor, rata saraciei persistente era de 28,8% in 2017. Desi in scadere, conform celor mai recente date estimate EUROSTAT, Romania ramane statul european cu cea mai mare diferenta la indicatorul saraciei sau excluziunii sociale intre copii si totalul populatiei.
Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flamanzi, iar statistica include doar copiii care traiesc in mediul rural si a fost calculata pe baza unui studiu din 2018, in care 3% dintre copii au raspuns ca se culca flamanzi in fiecare seara, si inca 5% uneori. Nu exista studii similare privind copiii din mediul urban.

Citeste si:
Serviciile medicale private prin ochii romanilor: care sunt avantajele
Serviciile medicale private...

Cei mai expusi riscului sunt, de departe, copiii care au doi sau mai multi frati. Pentru familiile compuse din 2 adulti si 3 sau mai multi copii, riscul de a trai sub pragul de saracie era de 61,9% in anul 2017. Acelasi risc este redus la mai putin de jumatate pentru familiile cu 2 adulti si 2 copii (26,3%). Chiar si familiile monoparentale au un risc mult mai mic de a trai in saracie (31,2%).

Mortalitatea in randul copiilor

Mortalitatea in randul copiilor situeaza Romania pe primul loc in Uniunea Europeana, cu o rata a mortalitatii de doua ori mai mare decat media Uniunii pentru populatia intre 0-19 ani. Concret, in Romania, rata mortalitatii in 2017 a fost de 61,69 la 100.000 copii si adolescenti, in timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60. Se pune deci intrebarea inabilitatii Romaniei de a asigura supravietuirea copiilor in conditiile resurselor financiare pe care le are la dispozitie.

Mortalitatea infantila : In 2018, in Romania s-au inregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rata a mortalitatii infantile (numarul deceselor raportat la 1.000 de nasteri) de 6,5‰. Mai mult de jumatate dintre decesele sub un an se produc in prima luna de viata (mortalitate neonatala).

Monitorizarea antenatala poate avea un rol esential in salvarea bebelusilor

Citeste si:
De ce copiii sub 8 ani ar trebui sa se joace cu Lego, nu cu device-uri
Academia Micilor Developeri:...

Analiza factorilor favorizanti realizata de Institutul National de Sanatate Publica arata ca o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai buna monitorizare antenatala, care ar fi permis atat interventii in sarcina, cat si directionarea sarcinilor cu complexitate mare catre unitati echipate corespunzator.

Cu toate acestea, o mare parte din gravide nu au beneficiat de investigatii prenatale. De asemenea, un rol esential in salvarea bebelusilor nascuti prematur o are dotarea corespunzatoare a sectiilor de neonatologie, motiv pentru care Salvati Copiii implementeaza, pentru al noualea an consecutiv, cel mai amplu program national de dotare a maternitatilor cu aparatura medicala vitala.

Ratele mortalitatii infantile variaza puternic la nivelul judetelor. Astfel, judetele cu cele mai scazute rate ale mortalitatii infantile in 2018 sunt Dambovita (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad si Timis (4,5‰), Iasi si Alba (4,8‰) si mun. Bucuresti (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalitatii de trei si de doua ori mai mari, se afla Tulcea (15,5‰), Botosani (12,9‰), Salaj (11,5‰), Calarasi (11,2‰) si Caras-Severin (10‰).

De asemenea, in afara de mortalitatea infantila, o alta constanta tine de clivajul rural/urban, varsta mamei, distributia retelei de servicii medicale si acoperirea scazuta cu vaccin.

O alta constanta este clivajul rural/urban: rata mortalitatii infantile in mediul rural (7,9) este mult mai mare decat de cea din mediul urban (5,3). In ciuda tendintei descrescatoare a mortalitatii infantile in Romania, decalajul absolut dintre mediul rural si cel urban s-a pastrat relativ constant pana in 2014. Data fiind scaderea ratelor mortalitatii, in termeni relativi, decalajul urban-rural inseamna ca diferenta dintre sansele copiilor din mediul rural la supravietuire fata de cei din mediul urban s-a inrautatit in general in perioada 1990-2018.

Educatia si varsta mamei. Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se inregistreaza pentru mamele fara educatie si cele care au terminat doar scoala primara, acesta scazand ca functie a nivelului de educatie al mamei. Varsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalitatii atat la mamele adolescente, cat si la cele peste 40 de ani.
Din datele deceselor sub 1 an, reiese ca o treime (34,4%) din mamele pentru care s-a inregistrat frecventa controalelor prenatale nu au facut niciun control prenatal, iar alte 27% au facut doar intre 1 si 4 controale.

Distributia retelei de servicii medicale este situata in special in mediul urban, unde functioneaza peste 90% din numarul de spitale, peste 95% din totalul dispensarelor, policlinicilor, centrelor medicale de specialitate si unitatilor de ambulanta, si toate centrele de sanatate mintala.

Acoperirea scazuta cu vaccin. Fata de anii 2014-2016, cand datele Institutului National de Sanatate Publica indicau de asemenea lipsa vaccinului ca unul din motivele principale ale vaccinarii necorespunzatoare, raspunzatoare pentru aproximativ un sfert din cazurile de nevaccinare, in 2017 si 2018 sub 2% din cazuri s-au datorat lipsei vaccinului. Se observa din statitica motivelor nevaccinarii ca refuzul parintilor este un motiv invocat doar in aproximativ 5% din cazuri (usor mai crescut pentru vaccinul ROR in special).

Accesul la educatie si neparticiparea scolara

Datele statistice inregistreaza o scadere continua a efectivelor de elevi in ultimii zece ani. Potrivit unui studiu publicat de INS, populatia scolara va scadea pana in anul 2060 cu 42,5%. Vor fi cu 45,4% mai putini copii cu varsta potrivita pentru gradinita, iar scaderea se va resimti puternic inca din 2030. Cele mai dramatice scaderi ale populatiei scolare sunt asteptate pentru judetele: Botosani, Braila, Caras-Severin, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.

De asemenea, potrivit raportului MEN privind situatia invatamantului preuniversitar, in anul scolar 2017 - 2018, erau cu 24.000 elevi mai putini decat in anul anterior si cu aproximativ 349.000 mai putini decat in anul scolar 2009-2010. Singurele cresteri s-au inregistrat in cazul invatamantului primar si in cel profesional. Reducerea populatiei scolare are in principiu la baza scaderea populatiei, amplificarea fenomenului migratiei si diferentele de infrastructura scolara dintre mediile de rezidenta.

Potrivit sursei citate, analiza sitiatiei copilului si a drepturilor sale in Romania scoate in evidenta faptul ca progresele inregistrate in ultimii 10 ani sunt fie modeste (rata mortalitatii infantile, protectia impotriva violentei), fie nule (educatie, protectie medicala). Totodata, conditiile de viata si de accesibilitate la servicii s-au agravat in cazul copiilor de etnie roma si a copiilor cu dizabilitati.

Mai mult, daca tinem seama de oportunitatile de dezvoltare si de finantare a educatiei si a accesului la servicii medicale, indicatorii privind bunastarea copiilor au inregistrat o evolutie mult prea lenta, din cauza deciziilor la nivel central si local ce au urmarit alte prioritati, ignorand nevoile si interesele copiilor.

Dreptul la viata, supravietuire si sanatate, un drept fundamental al copilului, nu a beneficiat niciodata de o finantare corespunzatoare, depasind cu putin 4% din PIB anual, desi media Uniunii Europene este de 7%.

Sursa foto: Unsplash

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
EIT Health sustine dezvoltarea ecosistemelor de inovare in sanatate