Profesor universitar: Ar putea fi România ținta unui atac terorist?

Nu doar pandemia a speriat Europa în ultimele luni. După o perioadă de relativă liniște, statele europene sunt zguduite de atentate teroriste, în speță Austria și Franța. Statul Islamic ne reamintește de existența sa, creând haos și teamă. În acest context amenințător, ar putea România deveni o țintă a teroriștilor?

Cristian Barna, profesor universitar și decanul Facultății de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, a declarat că împărtășește opinia membrilor Serviciului Român de Informații privind nivelul de alertă teroristă din România. Deși un stat care nu s-a confruntat în mod excesiv cu astfel de evenimente, țara noastră nu este exclusă ochilor teroriștilor.

”Împărtășesc poziția Serviciului Român de Informații, dată publicității după atentatul terorist de la Viena, conform căreia, `deși în România nivelul de alertă teroristă este Albastru-Precaut, chiar şi în condiţiile limitării libertăţii de mişcare pe fondul pandemiei COVID-19, există în continuare suficiente instrumente de comunicare şi deplasare astfel încât chiar şi ţări precum România, care nu s-au confruntat în trecutul recent cu atentate teroriste, să nu se poată considera la adăpost de asemenea riscuri`”, a declarat profesorul Barna, pentru wall-street.ro.

Coronavirusul și terorismul, prieteni sau dușmani

Atacurile teroriste au fost și sunt menite să distrugă ordinea la nivel local, regional sau internațional, în funcție de dimensiunea atacului. Pandemia a atras atenția înalților oficiali de la astfel de evenimente, iar ceea ce s-a petrecut în ceea ce noi cunoaștem drept Lumea a treia nu a mai fost în vizorul autorităților competente. State precum Siria au rămas în atenția ONG-urilor internaționale, care s-au ocupat de procurarea de materiale sanitare pentru a împiedica răspândirea pandemiei în regiune. Un război sanitar peste un război civil...

”Conform lui Vladimir Voronkov, subsecretar general ONU pentru contraterorism, în zonele de conflict, ameninţarea teroristă a crescut, aşa cum o demonstrează regruparea şi intensificarea activităţilor Statului Islamic în Irak şi Siria. În același sens, un raport al inspectorului general al Pentagonului cu privire la operațiunea militară a SUA împotriva Statului Islamic în Irak și în Siria, arată că pandemia i-a oferit grupării teroriste oportunitatea de a-și relua operațiunile, la începutul acestui an, sub acoperirea COVID-19 care a limitat derularea de operațiuni antiteroriste de către guvernul irakian”, a explicat Cristian Barna.

Citeste si:
Un cercetător s-a reinfectat INTENȚIONAT cu COVID pentru a-și testa...
Un cercetător s-a reinfectat...

Cât despre Europa, intensificarea pandemiei i-a făcut pe cei de sorginte islamistă să fie mai precauți. Mai bine mort într-o explozie, care să curme și alte vieți, decât infectat cu COVID-19...

”În zonele neafectate de un conflict, precum statele europene, măsurile de limitare a propagării COVID-19, precum izolarea şi restricţiile de mişcare, au diminuat riscul de atentate teroriste. Mai mult, Statul Islamic le-ar fi solicitat membrilor şi simpatizanţilor să evite deplasările către Europa, precum și alte zone afectate de virus”, a precizat Barna.

De la caricaturi la decapitări

Recentele atacuri teroriste au speriat Occidentul, Franța fiind cea care, în ochii musulmanilor a ieșit destul de șifonată. Înfruntând diversele opinii de pe continent, Emmanuel Macron a permis, în continuare, publicarea caricaturilor profetului Mahommed, devenind ținta blamărilor musulmanilor. Însă, aceasta să fi fost cauza atentatelor teroriste?

”Chiar dacă Statul Islamic dorește să propage ideea „pedepsirii” francezilor pentru modul în care se raportează la religia islamică, a se vedea cazul lui Abdoullakh Anzorov, refugiatul care l-a decapitat pe Samuel Paty, care postase un mesaj audio pe rețelele de socializare, anterior comiterii atentatului terorist, în care spunea că `l-a răzbunat pe profet` sau cel al refugiatului tunisian care a înjunghiat mai multe persoane într-o biserică din Nisa, acest lucru nu este adevărat, cauzele fiind implicarea fermă a Franței în acțiunile de anihilare a Statului Islamic din Siria și Sahel”, a explicat Cristian Barna.

Citeste si:
Asta e solutia? A aparut un ghid pentru evitarea atacurilor cu masina
Autoritatile din Australia au...

Milioane de imigranţi vin, în fiecare an, cu forme legale sau ca refugiați, în Europa. Majoritatea noilor-veniţi sunt din Siria, Africa de Nord sau alte state musulmane. Totodată, musulmanii reprezintă şi o mare parte a imigranţilor ilegali, numărul acestora fiind estimat la peste o jumătate de milion pe an. În acelaşi timp, musulmanii care trăiesc deja în Europa au de trei ori mai mulţi copii decât vecinii lor europeni.

Acest fapt face să crească numărul musulmanilor din statele europene, prezenţa acestora în Europa tinzând să se focalizeze geografic, îndeosebi în zonele urbane mai sărace (ghetto-uri), cum ar fi cartierul Kreuzberg din Berlin, Tower Hamlets din Londra şi suburbiile din majoritatea oraşelor franceze (banlieues). Musulmanii reprezintă aproximativ 25% din populaţia din Marsilia şi Roterdam, 20% din Malmo, 15% din Bruxelles şi Birmingham şi 10% sau mai mult din populaţia din Londra, Paris şi Copenhaga.

”Referitor la Franţa, aceasta are cea mai mare comunitate de musulmani din Uniunea Europeană. Mulţi dintre aceştia provin din Africa de Nord, în special din Algeria, în căutarea unui loc de muncă. Franţa nu a reuşit însă să-i integreze. Prin urmare, vaste segmente ale populaţiei musulmane din Franţa sunt rupte, aproape total, de restul societăţii. Împrejurimile oraşelor Paris şi Marsilia sunt pline de musulmani nemulţumiţi, care se simt discriminaţi de sistemul de educaţie, de sectorul public şi de serviciile de asistenţă socială”, a comentat Barna.

În plus, potrivit unui sondaj publicat în cotidianul Le Monde, în plină dezbatere pe tema practicării religiei Islamului in Franta, după atentatele teroriste care au zguduit Franța în 2015 și 2016, arăta că 45% dintre catolicii practicanți din Franța considerau că Islamul reprezintă o amenințare, 55% că prezența unei comunități musulmane în Franța este mai degrabă o amenințare pentru identitatea Franței, 55% dintre respondenți erau împotriva construirii de moschei, iar 67% se opuneau portului valului islamic în școlile publice.

Citeste si:
Reduceri MARI la zborurile Blue Air
Reduceri MARI la zborurile...

”Astfel, nu este o coincidență că Abdoullakh Anzorov era în legătură cu un jihadist din provincia Idlib, considerată ultimul bastion jihadist din nord-vestul Siriei, mii de cetățeni străini aflându-se în aceste regiuni, inclusiv francezi, britanici și ceceni, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului și nici că faptul că atacatorul de la Nisa venea din Tunisia, intrând în Italia prin insula Lampedusa, de unde a ajuns ulterior în Franța. Faptul că atentatele teroriste nu au legătură neapărat cu ”răzvrătirea” Franței față de musulmani, ci cu violențele din Siria este justificabil și de legăturile atacatorului de la Viena cu membri ai Statului Islamic din Siria, Kujtim Fejzulai fiind condamnat la 22 luni de detenţie, în anul 2019 pentru că încercase să plece în Siria pentru a se alătura Statului Islamic, chiar dacă acesta ar fi trimis pe Instagram, către doi cunoscuți, clipuri cu atacul de la redacția Charlie Hebdo”, a completat profesorul Barna.

Schimbă sau nu atacurile teroriste ordinea în Europa?

Scopul primordial al teroriștilor este să destabilizeze sistemele din anumite state sau din întreaga lume. Cu acest scop precis, al creării de dezordine, profesorul Cristian Barna consideră că vom fi martorii unor atacuri teroriste în Europa, într-un viitor foarte apropiat.

„Deși nu cred că vor fi schimbări politice majore generate de recentele atentate teroriste, este posibil ca numărul incidentelor anti-islamice să se întețească în Europa, sens în care forțele de ordine vor trebui să facă față atât monitorizării suspecților de radicalizare în numele Statului Islamic, cât și coagulării unor grupări violente de extremă dreapta, de sorginte islamofobă”, a mai spus Barna.

Dincolo de crearea de haos, terorismul mai poate porni și de la elemente mult mai simplu de înțeles, cum ar fi sărăcia sau discriminarea. Imposibilitatea obținerii unui loc de muncă, mai ales, în condiții pandemice, duce la înăsprirea condițiilor de trai. Ce îi rămâne unui musulman sărac, aflat la capătul puterilor? Înrolarea în ”armata” Statului Islamic.

”Este posibil să mai fie comise astfel de atentate teroriste și pentru că numărul cartierelor din orașele Europei cu un nivel ridicat de şomaj, criminalitate și sărăcie, în care pentru a locui trebuie să fii musulman, este în creştere (multe dintre acestea reprezentând un teren propice pentru radicalizare și recrutare de către Statul Islamic). Unele dintre aceste cartiere sunt zone ”pe aici nu se trece” pentru europeni (chiar şi pentru organele de poliţie), care se tem de comunitatea locală”, a adăugat Cristian Barna.

Cum rămâne cu SUA?

Atentatele de la 11 septembrie 2001 sunt cele care definesc terorismul când vine vorba despre Statele Unite. Pagubele umane și materiale cauzate la distrugerea turnurilor gemene nu au fost uitate.

Ei bine, prezentul este destul de tumultos pentru Statele Unite, care tocmai au ieșit dintr-o rundă de alegeri prezidențiale. Iar câștigarea acestora de către Joe Biden schimbă optica asupra tratării terorismului.

”Este posibilă o intensificare a rolului pe care SUA îl vor juca în Siria și în Irak. Dat fiind faptul că, încă din vremea în care era doar vicepreședinte, Joe Biden avertiza că Statul Islamic ar putea ataca SUA, pune acest lucru pe seama hotărârii președintelui Donald Trump de a retrage trupele americane din zona de frontieră turco-siriană. Deși Joe Biden exclude o soluție militară pentru rezolvarea conflictului din Siria, insistând asupra unei soluții politice, `oricât de dificilă ar fi aceasta`, acesta consideră că `trebuie să zdrobim inima Statului Islamic în Irak și în Siria pentru ca jihadiștii să nu mai poată continua să-și răspândească otrava în regiune și în restul lumii`", a conchis Cristian Barna.

Sursa foto: Pixabay

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri