„NASA de România” | Directorul Agenției Spațiale Române explică de ce spațiul înseamnă mai mult decât astronauți și space-walks

Cursa spațială a reînceput. China, SUA și Emiratele Arabe Unite sunt printre țările care se luptă să observe mai bine sistemul nostru solar și modul în care a evoluat acesta. Chiar acum, din februarie, obiecte pământești dezvoltate de cele trei țări vor ajunge pe Marte ca să vadă dacă mica planetă roșie a găzduit viață, apă și dacă schimbările climatice au dus la transformarea planetei într-un deșert (ceea ce ar putea să se întâmple și pentru noi dacă nu acționăm rapid împotriva încălzirii globale). Totuși, domeniul spațial este unul mult mai vast. Astronauții au devenit doar imagini frumoase care să fie preluate de mass-media, în timp ce misiunile spațiale depind tot mai mult de inteligența artificială și de roboți. Chiar dacă singurul român care a părăsit planeta noastră este Dumitru Prunariu, acum mai bine de 40 de ani, există o „NASA de România” și țara noastră este lider regional în ceea ce privește cercetarea spațiului. Am discutat cu Marius Piso, cercetător, director al Agenției Spațiale Române (ROSA) și unul dintre singurii români după care a fost numit un asteroid, ca să înțelegem mai bine cum spațiul nu este doar despre astronauți și despre „space walks”, ci despre știință, securitate, apărare și dezvoltare a telemedicinei și a inteligenței artificiale.

Marius Piso este unul dintre pionierii cercetării spațiale în România. L-am întâlnit în sediul ROSA, la un etaj superior al clădirii în care își are sediul și Ministerul Cercetării. „Ascuns” într-o mare de simpli funcționari publici, Piso stă în spatele biroului său plin de bibliorafturi, vegheate din spate de modele în miniatură ale rachetelor care au părăsit atmosfera Terrei. De acolo coordonează activitatea uneia dintre cele mai interesante agenții din România care se ocupă de singurul domeniu al științei care nu îi plictisește pe toți: spațiul.

Chiar dacă, cel mai probabil, nu ai auzit de existența ROSA până să citești acest articol, Piso pare că e tot timpul ocupat. Chiar și în timpul interviului pe care l-am avut a trebuit să facă o pauză de câteva minute ca să intre într-o conferință cu alți experți din Europa. Vorbește cu pasiune despre proiectele Agenției și despre cea mai mare reușită a lor: să devină lider regional în domeniul spațiului și să ajungă în Agenția Spațială Europeană. Când îi pun întrebări despre spațiu, se aprinde și mai tare și încearcă să mă facă să înțeleg niște lucruri care sunt aproape la fel de vaste și de complicate ca sistemul nostru solar.

Pasiunea noastră pentru cer

Încă din antichitate oamenii au fost pasionați de sistemul solar și de ce se întâmplă pe cer. De la venerarea Soarelui și a Lunii, la crearea unor hărți ale constelațiilor vizibile de pe pământ și până la prezent, în care trimitem roboței care să exploreze alte planete și care să-și cânte singuri la mulți ani, oamenii au vrut să înțeleagă ce se află în afara planetei noastre. Sondele spațiale Voyager 1 și Voyager 2 au plecat de pe Pământ acum 43 de ani și deja au ajuns la 23 de miliarde de kilometri distanță de pământ, mult mai departe decât Pluto. „De acolo, Soarele arată ca o stea ștearsă”, îmi explică Piso.

Citeste si:
SIMULARE: NASA nu ar putea împiedica lovirea Pământului de către un...
Simulare NASA: Experții nu ar...

Unul dintre roverurile care explorează planeta Marte / Shutterstock

Totuși, încă avem o infinitate de întrebări despre spațiu și despre ce este în afara planetei. Este raiul? Sunt zei sau extratereștri? E o infinitate din care nu înțelegem (aproape) nimic? Cum și de ce am ajuns aici? Suntem singuri? O să ajungem niște rămășițe pe o planetă roșie pe care, peste câteva milioane de ani, niște extratereștrii le vor căuta ca să afle dacă a mai existat viață în univers?

Sunt întrebări normale care vin dinspre spațiu, dar infinitul gol în care se plimbă planeta noastră nu ne face doar curioși, ci ne oferă și răspunsuri.

Sistemele spațiale sunt o infrastructură critică pentru știința de pe pământ. Foarte multe lucruri au fost construite pe baza datelor venite de la sistemele spațiale, de la telescoapele spațiale. Dacă lucrăm doar de pe pământ, suntem într-o cutie închisă. Este foarte posibil ca ceea ce facem să nu fie corect.

Citeste si:
PREMIERĂ: NASA a extras oxigen respirabil din atmosfera lui Marte
PREMIERĂ: NASA a extras...

Marius Piso

L-am contactat pe directorul Agenției Spațiale Române cu gândul că îmi va spune povești incredibile despre astronauți, telescoape, rachete spațiale și viața extraterestră. În schimb, directorul executiv al ROSA mi-a vorbit despre telecomunicații, telemedicină, drone și inteligență artificială, lucruri care m-au uimit mai mult decât ar fi făcut-o orice poveste cu oameni îmbrăcați în costume haioase care beau apă în spații fără gravitație și care pășesc în vidul rece al spațiului. Piso mi-a spus că munca lor nu e o excepție de la așteptările pe care le aveam, ci că oamenii sunt atrași în mare parte de aceste povești incredibile, dar care nu reprezintă activitatea unei agenții spațiale.

Acum, importanța astronauților e mai mică decât în trecut. Ei sunt importanți pentru presă, pentru politică, dar spațiul nu e despre asta.

Marius Piso

Citeste si:
NASA: Unul dintre cei mai temuți asteroizi nu ne va lovi în...
NASA: Apophis, unul dintre...

Aplicațiile spațiale sau cum ne folosim de spațiu ca să ne fie bine pe Pământ

Pe lângă poze frumoase cu planete și cu găuri negre, domeniul spațial nu ne ajută doar să înțelegem ce se întâmplă în afara Pământului, ci și ce se întâmplă pe planeta noastră.

„Nu putem cunoaște planeta fără să ne uităm la ea din exterior”, explică directorul Agenției Spațiale Române.

Ca să putem privi Pământul din ansamblu, trebuie să ajungem în afara lui. Astfel, cu ajutorul sateliților, putem să observăm bucăți mari din pământ, dar și din atmosferă. Directorul executiv al ROSA explică faptul că aceste lucruri sunt esențiale pentru a înțelege schimbările climatice și evenimentele care au loc în atmosferă.

„Majoritatea parametrilor climatici esențiali pentru înțelegerea schimbărilor climatice și a evoluției climatice pot fi obținuți numai prin metode spațiale. E un sistem critic. Nu poți face modelul de evoluție a planetei dacă nu ai aceste date, iar datele respective le poți obține doar din satelit”, subliniază Marius Piso.

Marius Piso în 2014 / Agerpres Foto

În plus, trebuie să îi mulțumești spațiului și atunci când folosești Waze sau Google Maps, deoarece sistemele de navigație se folosesc tot de sateliți aflați la zeci de mii de kilometri distanță de Pământ.

„Partea de inteligență artificială a provenit cumva tot de la spațiu. Am trimis un robot pe marte în anii `70 și am vrut să-l teleghidăm. Timpul dus-întors al semnalului poate fi de 30 de minute. Robotul trebuie să ia decizii singur. Așa am inventat inteligența artificială, un sistem care să doteze vehiculul respectiv cu posibilitatea de a lua decizii. Să știe dacă are o piatră în față. A apărut ca o necesitate”, explică Piso.

Pe lângă inteligența artificială, spațiul ne ajută și să ne ferim de inteligența umană, în special de cea a hackerilor. Sateliții oferă un nivel ridicat de securitate și au grijă inclusiv de tranzacțiile bancare importante, tocmai ca ele să nu fie bruiate de hackeri care vor să fure banii. În plus, spațiul ne-a deschis și posibilitatea dezvoltării unui sistem de criptare cuantică.

Este un proces care e dificil de explicat. E vorba de sisteme cuantice identice. Poți să produci în același punct doi fotoni identici. Dacă unul se află într-o stare cuantică, e foarte posibil ca și celălalt să se afle în aceeași stare cuantică. Două sisteme aflate la distanță între ele, privite dintr-un anumit punct de privire pot comunica instantaneu. Nu poți să adaugi încă un sistem care să fie identic cu celălalt. Se lucrează inclusiv la un internet cuantic, în timp ce noi, la ROSA, încercăm să dezvoltăm partea de securitate.

Marius Piso

Internetul cuantic și criptarea cunatică sunt două domenii extrem de interesante, dar, după cum a spus și Piso, este foarte greu ca ele să fie explicate. Cel mai simplu exemplu care arată cât de diferit ar fi un internet cuantic este cel al codului binar. În prezent, internetul se bazează pe transmisiuni în codul binar, în care informația e transmisă sub formă de 0, închis, sau 1, deschis. Într-un sistem cuantic, biții pot să fie, în același timp, și 1 și 0, dând peste cap legile lumii obișnuite. În practică, internetul cuantic ar duce la mărirea vitezei internetului, dar și a puterii de procesare a calculatoarelor.

Telemedicina și agricultura

Piso explică și faptul că telemedicina își are originile tot în spațiu. Până acum câțiva ani cei care aveau nevoie cel mai mult de telemedicină erau astronauții, militarii aflați în zone de război și persoanele aflate în zone izolate. Acum, într-o lume în care spitalele sunt suprasolicitate și în care e nevoie de distanțare socială pentru a ne lupta cu COVID-19, telemedicina a devenit o soluție care ne poate aduce medicul în casă.

„ROSA a încheiat în 2000 un acord cu NASA prin care am stabilit că vom face niște experimente de telemedicină. Pentru noi era importantă pentru oamenii din zonele defavorizate precum cei care locuiau izolați în munți sau pe lângă Delta Dunării. Acum pare că e importantă pentru toată lumea”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește agricultura, spațiul contribuie foarte mult la observarea nivelului solului și, implicit, analizarea plantațiilor. Sateliții lansați pot să facă poze la bucăți mari de pământ și să observe care plante sunt afectate de dăunători, care plante cresc mai rapid și care plante mor. Astfel, agricultorul are ocazia de a iriga în funcție de nevoia recoltei și de a elimina precis dăunătorii.

Când face irigație, fermierul își dă seama că nu trebuie să pună apă peste tot. Pune precis. Se face un model agrometeorologic care îi permite fermierului să-și pună datele pe o platformă online și să primească sfaturi care să îi arate ce trebuie să facă. Deocamdată, majoritatea inițiativelor de genul acesta sunt private.

Marius Piso

Protecție și apărare planetară

Cele mai recunoscute activități ale domeniului spațial vin dinspre apărarea planetară, care înseamnă protejarea Pământului în cazul în care un asteroid se va îndrepta spre noi. Asta nu ar fi ceva neobișnuit. Viața de pe Pământ s-a întâlnit de mai multe ori cu asteroizi care au eliminat aproape toate organismele, cel mai recunoscut eveniment fiind cel de acum peste 65 de milioane de ani, atunci când dinozaurii au fost exterminați de un asteroid care a lovit Pământul. Este foarte probabil ca experiența cu asteroizii să se repete.

Un studiu publicat în decembrie 2020 prezintă faptul că următoarea exterminare în masă a speciilor de pe Pământ va fi cauzată de o erupție vulcanică puternică sau de o coliziune cu un obiect ceresc. Totuși, evenimentul e prognozat să se întâmple peste 20 de milioane de ani.

Totuși, e foarte posibil să dăm de coliziuni mai mici care să ne poată pune probleme, dar grija oamenilor de știință nu se îndreaptă doar spre roci, ci și spre soare.

Sunt mai multe amenințări din spațiu. Una dintre ele este vremea spațială, adică interacțiunea dintre pământ și spațiu. Din când în când, Soarele emite multe particule încărcate. La polul nord apar aurorele boreale, dar asta poate duce la pene de curent din cauza fluxurilor de energie solară. Trebuie să facem niște sisteme care să ne protejeze de amenințările venite dinspre soare. În lume, dispozitivele devin din ce în ce mai mici, și, implicit, devin din ce în ce mai sensibile la fluxurile de energie solară.

Marius Piso

Altfel spus, valurile de energie solară pot să strice multe dispozitive electronice pe care le folosim zi de zi. Problema nu ar fi că n-o să poți să dai scroll pe Instagram, ci că ar putea să fie afectate sistemele electronice care gestionează centrale nucleare. Totuși, e foarte greu să le oprești, dar Piso explică faptul că există sisteme de prevenție.

„Sunt sateliți care se pun pe lângă soare și care detectează vântul solar. Satelitul poate să trimită avertizări atunci când spre pământ se îndreaptă un flux de energie solară și acest lucru îmi permite să închid sistemele de la centralele nucleare, tocmai ca ele să nu fie afectate”, a exemplificat acesta.

Amenințarea asteroizilor

Ilustrație 3D a unei centuri de asteroizi / Shutterstock

Pe lângă soare și fluxurile imense de energie, planeta noastră încă e amenințată de asteroizi. Pare că vor să se răzbune pe noi pentru că am reușit să facem o planetă din tot praful care exista înaintea de formarea sistemului nostru solar.

Asteroizii n-au avut norocul ăsta și au rămas frații noștri mai mici, care n-au putut ajunge niciodată la maturitate.

Ce sunt asteroizii

NASA explică faptul că asteroizii sunt rămășițe ale materiei care a creat sistemul nostru solar, materie care nu a avut timp să se organizeze într-o planetă sau chiar într-o stea, ci a rămas doar un prunc celest născut prematur și abandonat, tocmai ca să caute răzbunare.

Dar spațiul nu se răzbună, ci doar își vede de mers, fără dileme, ură sau orice alt sentiment. Asta înseamnă că dacă vom avea ghinionul să avem o bucată de rocă care să se îndrepte spre noi, trebuie să acționăm.

„Trebuie să urmărim obiectele din spațiu care ar putea să ne pună în pericol”, explică îngrijorat directorul de la ROSA. „Pentru asta am făcut radare care să le urmărească de la distanță mai mare. Așa putem ști care va fi traiectoria lor.”

În câțiva ani, vom vedea cât de mult ne vom putea apăra când vom fi puși în pericol de apropierea unui asteroid. NASA și Agenția Spațială Europeană(ESA) pregătesc un proiect care are rolul de a deflecta un asteroid. Când corpul ceresc se va afla la 11 de milioane de kilometri de Pământ, o navetă spațială din proiectul DART va lovi componenta mai mică a asteroidului, cu scopul de a-i modifica momentul cinetic, nu traiectoria.

Motivul pentru care NASA nu vrea să modifice traiectoria asteroidului ține de partea de protecție planetară. Altfel spus, avem responsabilitatea de a nu modifica ce e în spațiu. Chiar dacă asteroizii, stelele și planetele nu țin cont de sistemele noastre de valori și de etica pământeană, Piso spune că nu ar trebui să modificăm ce e în univers.

Nu strici echilibrul universului ca să știi că el nu-și va schimba traiectoria și că nu va ciocni alte planete. Nu putem să modificăm ce e în spațiu, trebuie mai întâi să vedem și să înțelegem ce e acolo.

Marius Piso

Totuși, misiunea DART face parte din cursa pentru spațiu care pare că a început din nou, după o pauză de zeci de ani.

Cursa pentru spațiu

În decembrie, China a desfășurat o misiune spațială ca să colecteze aproape 2 kilograme de rocă de pe Lună, iar pe 15 ianuarie a reușit să aducă pe Pământ sol lunar după mai bine de 75 de ani.

Trei misiuni lansate în iulie 2020 urmează să ajungă pe Marte în următoarele două săptămâni. Emiratele Arabe Unite(EAU), SUA și China urmează să ducă mai departe cursa pentru spațiu. Prima misiune care va atinge teritoriul lui Marte va fi cea lansată de SUA, în 18 februarie, urmată de cea din China care va ajunge în atmosfera planetei roșii pe 10 februarie, dar va atinge solul extraterestru doar în mai. În același timp, misiunea EAU urmează să ajungă pe 9 februarie în atmosfera planetei Marte, acolo unde va monitoriza vremea pentru a înțelege care e legătura între pierderea atmosferei și schimbările climatice.

Agenția Spațială a EAU a anunțat că schimbările climatice sunt printre vinovații care au dus la situația în care Marte și-a pierdut atmosfera și a devenit un mare deșert.

Totuși, SUA și China au speranțe mai mari: depistarea formelor de viață extraterestre. China vrea să caute apă în subteranul lui Marte și, de asemenea, să caute rămășițe ale formelor de viață extraterestre. De asemenea, scopul misiunii lansate de SUA este să afle dacă Marte a găzduit viață în trecut.

Sursa Foto: Shutterstock

Spațiul devine din ce în ce mai accesibil pentru oamenii de rând. Recent, un utilizator de pe Reddit a postat un mesaj în care a anunțat că va trimite pe Lună un card de memorie de 1 Terra și le-a oferit utilizatorilor ocazia să trimită pe satelitul natural al Pământului poze, videoclipuri sau texte de 10 MB. El a spus că până la 100.000 de persoane vor putea să își trimită mesajele pe lună, dar, din nefericire, timpul în care puteai să îi primești oferta generoasă s-a încheiat.

Pe lângă asta, e posibil ca în viitor să putem merge în spațiu la fel de ușor cum mergem cu avionul. Prima misiune care va trimite turiști în spațiu va fi lansată de SpaceX, compania Tesla, la finalul acestui an.

Astfel, vom face ca specia noastră să ajungă de la discuții referitoare la zeii care controlează constelații și la Soare care merită ofrande de la companii care îți vând bilete ca să te urci într-o rachetă și să vezi că Pământul nu e plat.

Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri