România în care se reciclează, apa Dunării este curată, comunitățile supraveghează ce se întâmplă în zona lor, iar legile au norme stricte și te împiedică să poluezi este momentan o utopie, iar pentru a deveni realitate Asociația MaiMultVerde se luptă de 13 ani. Doru Mitrana, președintele ONG-ului, a vorbit în cadrul emisiunii „Green choice în local retail”, realizată de Retail.ro, despre proiectele desfășurate și măsurile care sunt necesare pentru o țară mai bună.

Doru Mitrana a pus umărul la înființarea asociației MaiMultVerde în anul 2008, după o perioadă în care organiza tabere și acțiuni de curățare a Deltei Dunării de gunoaie în cadrul asociației Salvați Dunărea și Delta. Așa s-a extins de la acțiuni de igienizare locale la proiecte în toată țară, diversificând domeniul și incluzând acțiuni de plantare sau de promovare a mersului pe bicicletă.

Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le derulează în prezent MaiMultVerde se numește „Cu apele curate”, o inițiativă cu o istorie de trei ani, care ușurează Dunărea de povara deșeurilor și a ajuns acum la trei direcții de acțiune: dezvoltarea grupurilor comunitare, implementarea de soluții tehnologice și conștientizarea la nivel local.

Pentru că acțiunile punctuale de igienizare și sacii plini cu deșeuri nu mai făceau față mizeriei care curgea pe Dunărea, în anul 2019, asociația MaiMultVerde a început să dezvolte grupuri comunitare în zece localități de pe Dunăre, cu care a gândit soluții punctuale, adaptate fiecărei zone.

În al doilea an al proiectului au implementat soluții tehnologice în zona afluenților mari ai Dunării. Au început cu Jiul, unde au amplasat o barieră plutitoare de colectare a gunoaielor, care are rolul de a opri deșeurile înainte ca ele să ajungă în Dunăre. Pentru că modelul a funcționat, acesta a fost și continuă să fie replicat.

Fără gunoaie în Dunăre

Cea de-a treia direcție de dezvoltare a programului „Cu apele curate” este cea de conștientizare la nivel local, astfel ca oamenii să își dea seama de impactul gunoaielor asupra mediului. Se mizează pe prevenire, în special pe implementarea de sisteme de colectare separată a deșeurilor – o inițiativă la care lucrează grupurile locale și autoritățile.

„Din al treilea an, proiectul a căpătat o nouă dimensiune, pentru că cele trei metode de bună practică au început să se dezvolte în alte comunități de pe Dunăre și de pe afluenți care cereau acest lucru. Au rezultat programe ale grupurilor de inițiativă, parte dintre ele fiind finanțate în cadrul unui program de granturi oferit de Lidl România. Direcția viitoare este de a trezi în comunitățile locale acel interes, cunoașterea problemei, a soluțiile potențiale și a voinței de a schimba lucrurilor, prin dialog și presiune asupra autorităților locale”, spune Doru Mitrana, președintele MaiMultVerde.

În 2022, planul este de a extinde soluțiile tehnologice pentru strângerea deșeurilor pe afluenții Prut și Buzău și să facă cunoscute exemplele de bună practică, pentru a primi noi solicitări din țară. În plus, asociația vrea să realizeze un studiu al calității apei Dunării și al problemei legate de poluarea cu plastic.

„De asemenea, vrem să creștem modelele pe care le-am început, în care să arătăm că apele și malurile Dunării sunt un element pozitiv, cu potențial uriaș eco-turistic și economic, pentru comunitățile locale, în primul rând. Și să ne concentrăm nu doar pe a arăta problemele apelor, ci și potențialul lor. Am început asta în Giurgiu și la Zimnicea – au fost create zone de agrement apreciate de localnici. Vrem să dezvoltăm această zonă prin noi exemple”, spune Mitrana.

Avem legi, lipsesc măsuri care să genereze efecte

Organizațiile non-guvernamentele derulează tot felul de proiecte pentru îmbunătățirea calității vieții și a mediului, dar rămâne întrebare dacă oamenii fac și ei schimbări mici în comportamentul lor și modul de consum. Cumpără ei mai puțină mâncare și au grijă să arunce mai puțin? Sortează deșeurile și le duc în containere speciale de reciclare? Doru Mitrana spune că nu, dar fără să uităm că nu este bine să generalizăm.

„Sunt oameni care și-au schimbat comportamentul și oameni care persistă în aceeași atitudine. Asta și pentru că nu s-a schimbat mult cadrul în care operăm în ultimii poate zece ani, mă refer aici din punct de vedere legislativ sau din punctul de vedere al facilităților de colectare selectivă a deșeurilor. Acolo unde a existat inițiativă, fie din partea autorităților sau a ONG-urilor, acolo unde au apărut infrastructura și penalitățile legate de un comportament neprietenos cu mediul, au apărut și schimbările. Însă, acolo unde lucrurile sunt lăsate pur și simplu să meargă de la sine, vedem că schimbarea întârzie să apară.

Prin natura apartenenței României la Uniunea Europeană, avem cadrul legal. Ce nu avem sau avem la un nivel care nu generează măsurile pe care ni le dorim sunt normele de aplicare sau măsurile coercitive atunci când legea nu se întâmplă. Aici putem vorbi și despre obligația autorităților locale de a colecta deșeuri. Vedem că într-o mare parte din țară acest lucru nu s-a întâmplat. Nu e ca și cum ne-ar lipsi legile, dar ne lipsesc măsurile prin care ele să genereze efecte”, explică președintele MaiMultVerde.

Ce mai lipsesc sunt facilitățile de colectare separată și reciclare a deșeurilor care ar reduce cantitățile de deșeuri descoperite în ape și în natură. Mai exact, ele nu sunt suficiente. Există o rețea de asociații de dezvoltare intracomunitare care se ocupă cu conectarea comunităților mai mici și mai mari cu astfel de facilități, dar până la a avea un sistem de management integrat al deșeurilor la nivel național e cale lungă.

Citeste si:

    Dacă facem un clasament al celor mai importante domenii în care trebuie intervenit, deșeurile sunt în top, alături de hrană și aer.

    „Avem mari lacune în ceea ce privește legislația aerului și multe lucruri de făcut atât la nivel central, cât și la nivel local. Apoi, legat de hrană și alimentație – legea privind combaterea risipei alimentare are loc de îmbunătățiri și, nu în ultimul rând, tot ce ține de deșeurilor de plastic, vedem că sunt peste tot și aș merge până la a spune că nu se mai poate”, spune Mitrana.

    Presiunea sustenabilității

    În ultimii ani, din ce în ce mai multe companii s-au arătat interesate de susținerea cauzelor sociale, iar investițiile în propriile firme au început să țină cont de impactul asupra mediului, mai ales în contextul noilor reglementări europene și al acordurilor internaționale, precum cel de la Paris.

    Citeste si:

      „Cu siguranță politicele de mediu existente, dar mai ales viitoare influențează deciziile de investiții sau de business. Presiunile vor fi din ce în ce în mari și nu vor veni doar din zona politicilor publice. Aș spune că cea mai importantă presiunea care va veni pe zona de business va fi cea legată de obligația sistemului financiar de a redirecționa fluxuri masive de capital din zona industriilor sau afacerilor poluante, către noile industrii considerate sustenabile”, susține Mitrana.

      În emisiunea „Green choice in local retail”, realizată de Retail.ro și susținută de LIDL România, ne propunem să vorbim despre economie circulară, reciclare și sustenabilitate.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Anca Olteanu
      Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Social »



      Setari Cookie-uri