În an electoral, Guvernul plănuiește o coborâre a plafoanelor maxime de preț la energie electrică și gaze naturale, afirmă surse de la Palatul Victoria. O astfel de măsură nu va fi însă ieftină – și ar putea complica lucrurile pe piața de energie în 2025.
Conform surselor guvernamentale, la vârful executivului s-a cerut coborârea plafoanelor pentru clienții finali instituite prin Ordonanța 27/2022. De altfel, în ultima perioadă s-a discutat public la nivelul Guvernului despre faptul că plafoanele sunt prea sus în comparație cu prețurile de referință ale energiei electrice și gazelor naturale și ar trebui scăzute (dar nu eliminate).
Vom plăti mai puțin la energie și gaze?
La finalul ultimei ședințe a executivului, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a precizat că prețurile electricității și gazelor au scăzut față de aceeași perioadă din 2023. ” acum desfășurăm o analiză tehnică și o să venim cu propuneri pentru eventuale ajustări ale Ordonanței 27, dar pentru toți românii, cel mai important mesaj este că vor plăti cel mult cât au plătit până acum. Noi încercăm să scădem și mai tare facturile”, a spus oficialul.
Citeste si:
Propunerile în acest sens vor fi discutate de ministerul Energiei cu ANRE, a mai anunțat public Burduja, care a spus că ”plafoanele maxime rămân la fel“. Această precizare ar putea indica o scădere a celui mai mic plafon la energia electrică, cel de 0,68 lei/kWh aplicat consumatorilor care se încadrează în 100 kWh pe lună (și care formează majoritatea).
Prețuri românești și prețuri internaționale
Din informațiile noastre, aceste propuneri nu au ajuns încă și la companiile interesate, adică la furnizorii de energie și gaze. Recent, același ministru vorbea însă despre o discuție cu producătorii și furnizorii de gaze privind alinierea prețurilor plafonate la cele de pe bursă. La ora actuală, TTF, prețul european de referință al gazelor naturale, oscilează în jurul valorii de 30 euro/MWh, în vreme ce la noi prețul plafonat la consumatorii casnici este de 0,31 lei/kWh, adică 62 de euro/MWh. Unii furnizori facturează însă deja sub plafon.
Citeste si:
De asemenea, atât ministrul cât și conducerea ANRE au vorbit despre o ieșire graduală din schema de plafonare, fără a preciza însă în ce ar consta aceasta.
Cât de fezabilă este o coborâre a plafoanelor de preț la energie și gaze? Aici apar două probleme. Prima este legată de faptul că plafonarea e suportată în primă instanță de furnizori, iar în final de la buget. A doua ține de faptul că la 1 aprilie 2025 ar trebui să punem capăt plafonării și să revenim la piața liberă.
Plafonarea ar putea costa 30 de miliarde de lei
Problema numărul 1: chiar și la nivelul actual, schema de plafonare este foarte costisitoare. Diferența dintre prețul de achiziție al gazelor/energiei și cel plafonat e suportată de stat. Chiar dacă inițial furnizorii susțin din buzunarul lor această diferență (ceea ce le produce și lor costuri suplimentare), ulterior ea li se decontează de la buget.
Citeste si:
Or plafonarea a costat până acum peste 23 de miliarde de lei și e plauzibil că va ajunge la 30 de miliarde până la 1 aprilie 2025, fiind una dintre cauzele deficitului bugetar. În 2024 se preconizează că decontul acestei scheme va fi de 3 miliarde, dar dacă plafoanele scad așa cum se discută acum, e clar că suma ar putea crește. Mai mult, ar crește povara pusă pe umerii furnizorilor, care la finalul anului trecut vorbeau de un posibil colaps, dat fiind că în bugetul pe 2024 nu apare nici măcar un leu pentru decontul plafonării.
Cum a distorsionat plafonarea piața de energie
Problema numărul 2: România ar trebui să facă eforturi să iasă din schema de plafonare, nu să se adâncească mai mult în ea. O spun atât experții în energie, cât și Comisia Europeană. Este vorba nu doar de un efort financiar, atât pentru furnizori cât și pentru stat, cât și, în ultimă instanță, de o distorsionare a pieței și de o educare greșită a consumatorilor, în direcția opusă celei a eficienței energetice.
Citeste si:
Renunțarea la plafonare nu se poate face peste noapte și va fi nevoie de cel puțin jumătate de an pentru a o pregăti, avertizează specialiștii. Chiar dacă pe bursele internaționale prețurile energiei și gazelor naturale vor fi la un nivel scăzut, la noi piața a fost distorsionată. De pildă, în materie de electricitate semnalul de preț vine de pe PZU, Piața pentru Ziua Următoare, care este extrem de volatilă, și nu de pe piețele la termen, cele care asigură în mod normal predictibilitate.
De ce există o rezervă în a achiziționa energie pe termen lung? Deși statul le decontează furnizorilor pierderile generate de plafonare, recent Parlamentul a decis, în contextul ieftinirii energiei, să scadă prețul maxim de decontare. Cum acesta a ajuns la 900 lei/MWh, diferențele riscă să fie suportate de furnizori. Ca urmare, ei sunt reticenți să cumpere pe termen lung și vor fi și mai reticenți dacă plafoanele coboară. Iar dacă se va decide brusc că o anumită cantitate de energie se scoate de sub plafon, furnizorii nu au nimic achiziționat pe termen lung. Așa că se va ajunge ca toată lumea să fugă după cantitățile din piață, ceea ce va duce la scumpirea energiei.
Citeste si:
În loc să ieșim din schema de plafonare, ne adâncim și mai mult în ea
Asta înseamnă că, după 1 aprilie 2025, când se încheie teoretic plafonarea, am putea reveni la o situație similară cu cea din criza prețurilor la energie, care a făcut necesară această schemă. Pe de o parte, furnizorii nu vor putea încheia contracte pe termen lung și vor cumpăra energie ”de pe o zi pe alta”, la prețuri care pot urca extrem de mult. Pe de altă parte, consumatorii nu și-au bătut capul cu eficiența energetică în perioada plafonării, așa că nu își vor putea reduce rapid consumul ca să facă față unor prețuri mari – iar acest comportament va fi intensificat de o scădere a plafoanelor.
Ca urmare, ar trebui mai degrabă să vedem în următoarele luni un plan de ieșire din această schemă de plafonare decât unul de intensificare a ei. Doar că suntem în an electoral și niciun partid nu își va asuma un discurs despre liberalizarea prețurilor energiei și gazelor. Chiar și USR sugera recent că statul ar fi mână în mână cu furnizorii, cărora le-ar fi ”garantat cele mai mari prețuri din Europa”. Costurile unei creșteri a plafonării le vom suporta însă cu toții, atât prin taxe cât și din urmările pe care le va avea în momentul ieșirii din această schemă.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
