Contextul politic pe care România îl traversează în această perioadă este mai mult decât îngrijorător, democrația fiind pusă sub semnul întrebării. ”O Românie fără NATO este o Românie care poate avea soarta Georgiei sau Ucrainei, la bunul plac al lui Putin”, a declarat Cristian Barna, profesor universitar doctor și expert în studii de securitate.
Cristian Barna atrage atenția asupra faptului că România, odată ieșită din cadrul instituțiilor internaționale precum Uniunea Europeană sau NATO, va fi mai vulnerabilă ca niciodată.
„O Românie în afara UE este o Românie falimentară, fără nicio plasă de siguranță economică și financiară, la mâna unor corupți în plan intern și a unor puteri străine agresive din punct de vedere economic și financiar, în fața cărora România nu va avea niciun fel de putere de negociere. O Românie fără NATO este o Românie care poate avea soarta Georgiei sau Ucrainei, la bunul plac al lui Putin”, a explicat acesta.
În plus, expertul în studii de securitate precizează că degradarea clasei politice a împins românii către un vot puternic influențat de discursuri naționaliste.
”Nu extremismul a făcut că românii să voteze altfel, ci degradarea clasei politice, lipsa de candidați credibili din partea partidelor politice mainstream. În momentul în care lipsa de opțiuni viabile este combinată cu discursuri sforăitoare despre patriotism, suveranism și credință, a unor figură percepute ca proaspete și necorupte, combinate cu dexteritatea de a folosi inteligența artificială și rețelele de socializare, rezultatul este cel pe care-l vedem zilele acestea”, a completat Barna.
Democrația, în România: cum este ea înțeleasă de autoritățile române
Dacă ne întoarcem puțin la „origini”, amintim că democrația provine de la grecescul ”demos”, care înseamnă popor, și ”kratos”, care înseamnă putere. Practic, prin traducere liberă, democrația este echivalentul puterii poporului. Înțeleasă corect, democrația nu ar trebui să fie nici măcar „puterea majorității”, dacă asta înseamnă că interesele minorităților sunt ignorate complet. O democrație, cel puțin, în teorie, este guvernare în numele întregului popor, conform voinței acestuia.
”Democrația NU ar trebui descrisă prin zboruri cu avioane de lux ale președintelui, palate renovate cu milioane de euro pentru un fost președinte doar pentru că acesta poate da un ordin în acest sens primului ministru. Totodată, democrația nu înseamnă nici panseluțe plantate iarna, borduri schimbate la 2-3 ani, toate din banii proveniți din dările plătite de români, zboruri cu avioane private ca să faci aroganțe, pentru care nu găsești chitanțele să demonstrezi că ai plătit din buzunarul tău”, atrage atenția profesorul universitar.
Situația actuală în România: deciziile CCR
Pe 28 noiembrie, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule. Măsura a fost văzută de opoziție drept o reacție a PSD, care nu mai are candidat în turul II. Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale din 2024, a reacționat la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a adminte contestația rezultatului votului din turul 1 înaintată de candidatul Cristian Terheș. Concret, Curtea a decis renumărarea tuturor celor 9,4 milioane de voturi, un act care ar putea pune în pericol siguranța națională, conform lui Lasconi.
Curtea Constituţională a transmis că judecătorii constituţionali, după ce au examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României din data de 24 noiembrie formulată de Cristian Vasile Terheş, cu unanimitate de voturi, au dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule.
În același timp, liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, subliniază că, în democraţie, alegerile "se decid prin vot, nu la masa verde", iar Curtea Constituţională ar trebui să respingă solicitările de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin pentru prezidenţiale.
Nu în ultimul rând, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat la Radio România Actualități, că în eventualitatea în care Curtea Constituțională ar invalida turul I al alegerilor prezidențiale, un nou tur I ar putea fi organizat pe 15 decembrie, iar un al doilea pe 29 decembrie. El a mai spus că speră ca procesul de renumărare a voturior să se încheie în termenul dispus de BEC.
