În 2025, România va trece la ora de vară în ultima duminică din martie. Această schimbare afectează programul tuturor și marchează începutul oficial al zilelor mai lungi și mai luminoase.
Pe ce dată va trebui să dăm ceasul înainte?
În noaptea dintre 29 spre 30 martie 2025, la ora 3:00, ceasurile se vor da înainte cu o oră, ajungând astfel la ora 4:00. Această schimbare are loc automat pentru majoritatea dispozitivelor electronice moderne, însă ceasurile clasice, ceasurile anumitor mașini sau aparatele electrocasnice vor necesita ajustare manuală.
Trecerea la ora de vară face ca noaptea de 29 spre 30 martie să fie mai scurtă cu o oră. Practic, noi „pierdem” astfel o oră de somn în această noapte, pentru că ora 3:00 nu va exista, sărind direct la ora 4:00. Această schimbare poate afecta temporar ritmul circadian, motiv pentru care unii oameni resimt oboseală în zilele imediat următoare.
Istoria orei de vară
Deși practica schimbării orei a fost introdusă pentru prima dată de Germania în timpul Primului Război Mondial, cu scopul de a economisi combustibil prin reducerea nevoii de iluminat artificial, mai mulți oameni de știință din istorie au propus introducerea orei de vară.
Benjamin Franklin a scris un eseu în anul 1784 intitulat „Proiect economic pentru scăderea costului luminii”, în care el propunea ca lumea să se trezească mai devreme dimineața pentru a folosi la maxim lumina naturală și pentru a arde mai puține lumânări.
În România, schimbarea orei a fost introdusă în 1932, apoi abandonată și reintrodusă definitiv în 1979. În prezent, această practică este reglementată la nivelul Uniunii Europene. Mai precis, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică a lunii martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică a lunii octombrie.
Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei
În ultimii ani au existat dezbateri privind eliminarea sa. Comisia Europeană a propus în septembrie 2018 renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă statele membre nu au ajuns încă la un consens.
În acest moment, orice decizie în acest sens este practic blocată, dat fiind că statele membre vor ajunge foarte dificil la un consens. Președinția suedeză a Consiliului UE, care a ținut până la 1 iulie 2023, nu a menționat acest subiect, și nici cea spaniolă, care i-a urmat. Europarlamentarii au mai făcut în 2021 un apel, argumentând că 20% din populație UE suferă de probleme fizice sau mentale asociate cu schimbarea orei. Nu a existat niciun fel de răspuns.
Unele state deja au renunțat la schimbarea orei
Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, însă sunt și multe alte state membre care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei. Printre ele sunt: Islanda, China, Rusia, Belarus și Turcia.
Impactul sistemului de schimbare a orei asupra sănătății
Într-un articol publicat de Harvard Health, sugerează că schimbarea ceasurilor de două ori pe an poate avea diverse consecințe asupra sănătății. Dintre cele două schimbări, trecerea la ora de vară tinde să fie mai perturbatoare. Această modificare de o oră poate perturba ritmurile noastre circadiene, ciclurile naturale de 24 de ore ale corpului care reglează funcții cheie precum apetitul, dispoziția și somnul.
Ritmurile circadiene depind în mare măsură de expunerea la lumină. Tranziția de primăvară cauzează inițial dimineți mai întunecate și seri mai luminoase. Mai puțină lumină dimineața poate scădea nivelurile de serotonină, hormonul care îmbunătățește starea de spirit. În schimb, expunerea la lumină mai târziu în seară poate întârzia producția de melatonină, hormonul care te ajută să adormi.
