Presa traditionala: 'A fi sau a nu fi online?'

Plec�nd de la reglementarea dreptului de autor �n Rom�nia, comunicatul CRP a definit modul �n care se poate interpreta ideea de �scurte extrase din articole, folosite pentru revista presei�. S-a stabilit astfel ca preluarea fara cost a unor materiale de presa se poate realiza doar �n limita a 500 de semne, dar fara a depasi jumatate din articolul sau stirea �n cauza.

Au urmat articole �n presa, discutii pe Internet, amenintari si acorduri de colaborare. De la acel moment, Internetul a readus presei rom�nesti un lucru care �i lipsea de multa vreme: nevoia de inovatie tehnologica. A �nceput perioada �n care ziarele colaboreaza cu Internetul.

Discutia e veche

�n ultimul timp, presa traditionala a ajuns la o concurenta bazata pe instrumente deloc folositoare industriei �n sine. Pretul a devenit un factor important �n alegerea ziarului de catre cititori. Desi nu reflecta cu adevarat cos tul publicarii unui ziar. �n acest razboi, veniturile din publicitate sunt vitale pentru supravietuirea publicatiei si pentru completarea veniturilor. Or, pentru a genera venituri din publicitate, mai ales �n Internet, website-ul unei publicatii are nevoie de utilizatori.
Hulite acum c�teva luni, aratate cu degetul de multi dintre publisherii traditionali, website-urile de tipul �revista presei� pot fi un sprijin �n procesul de renastere a publicatiilor traditionale. Acest gen de website-uri popularizeaza numele unui ziar si �i c�stiga cititori noi, rup�nd adesea din audienta unor publicatii concurente.

De ce au succes?

�Cred ca succesul se datoreaza �n primul r�nd echipei editoriale a website-ului, care monitorizeaza presa si selectioneaza cele mai importante stiri ale zilei, pun�ndu-le la dispozitia cititorilor �ntr-un singur loc. �n functie de gradul de interes al unei stiri, acestia ajung mai departe si citesc articolul integral pe site-ul publicatiei respective�, explica Mihai Seceleanu, managerul une reviste a presei online.
Caderea tirajului pentru unele ziare �n format traditional nu este influentata direct de aparitia website-urilor care preiau articole. Pentru multe publicatii, analiza traficului �nregistrat de website-urile proprii aduce �n atentie faptul ca, printre generatorii de trafic, un rol important �l au paginile virtuale de tipul �revista presei�. Astfel, pentru cele mai vizitate cinci website-uri ale unor cotidiene din Rom�nia (cu exceptia celor sportive), un procent de 10 p�na la 25% din trafic este generat de website-urile de tipul �revista presei� (conform statisticilor publicate de www.trafic.ro).

Internetul e obligatoriu

Ziarele clasice trebuie sa �nceapa sa considere Internetul acela un mediu de afaceri pe care sunt obligate sa �l foloseasca. Prezenta online nu este un moft, ci o necesitate generata mai ales de ideea mentinerii �n atentia unui public nou, aflat �ntr-o crestere accelerata �n ultimii ani. Dincolo de articolele publicate, un website al unui publisher traditional are nevoie sa devina o adevarata destinatie online. Continutul nu mai este garantia unica a succesului unui website. El trebuie completat de facilitati de citire si alertare a utilizatorului, precum si de personalizarea tipului de articole pe care acesta doreste sa le citeasca. Altfel, �n cazul �n care publicatia nu reuseste sau nu �si permite sa creeze un astfel de spatiu online, trebuie sa-si lege imaginea de un website care face acest lucru. �n aceasta idee am putea observa ca, pentru Rom�nia, la momentul actual, website-urile de tipul �revista presei� aduc publicatiilor traditionale mai multe beneficii dec�t pierderi.

Ce ne asteapta?

Una dintre tendintele clare este �mbinarea continutului propriu cu acela preluat. Modelul care ii fascineaza pe multi este �nsa Aktualne.cz, cotidian exclusiv online lansat la finalul anului 2005, cu 60 (!) de reporteri angajati dintre care 15 cu o experienta de presa de minimum 10 ani. Aktualne.cz este deja liderul incontestabil al publicatiilor de profil din Cehia.